Şeful Inspecţiei Judiciare, Lucian Netejoru, a declarat, vineri seară, că instituţia pe care o conduce a finalizat controlul la DNA referitor la cauzele penale care îi vizau pe magistraţi şi că peste 2.000 de judecători şi procurori erau vizaţi în aceste cauze, inclusiv judecători CCR sau membri CSM.

Judecătorul Lucian Netejoru a transmis Consiliului Superior al Magistraturii un raport privind rezultatele controlului făcut la DNA şi încheiat pe 5 aprilie, care urmează să fie analizat şi aprobat de secţiile de judecători şi procurori ale CSM.

Raportul a fost propus, printr-o notă, de inspectorii judiciari, care au finalizat un control major al Inspecţiei Judiciare având ca temă respectarea principiilor care guverneaza activitatea autorităţii judecătoreşti în cauzele Direcţiei Naţionale Anticorupţie, vizând judecători sau în legătură cu aceştia.

”Am finalizat pe 5 aprilie controlul, însă el a urmat o procedură de avizare în care toţi cei verificaţi au avut posibilitatea să formuleze obiecţiuni şi IJ să răspundă. Ieri am trimis raportul la CSM pentru a fi pus în discuţia celor două secţii, pentru procurori şi judecători, cu privire la aprobarea propunerilor şi concluziilor acestora”, a explicat Lucian Netejoru, la Antena 3.

În ceea ce priveşte numărul dosarelor înregistrate vizând numărul de magistraţi, acestea au fost în perioada 1 ianuarie 2014 – jumătatea anului 2018, în număr de 1.443 şi au vizat 1.962 de judecători şi 845 de procurori.

„Inspectorii judiciari care au efectuat acest control, fiind în număr de şase, un control major al Inspecţiei Judiciare, relevă următoarea situaţie de fapt: în ceea ce priveşte numărul dosarelor înregistrate, vizând magistraţii, deopotrivă judecători şi procurori, acestea au fost în perioada de referinţă, ne referim la 1 ianuarie 2014 şi până la mijlocul anului trecut – 2018, au fost 1.443 de dosare, vizând nu mai puţin de 1.962 de judecători şi 845 de procurori. Nu este un număr foarte exact”, a declarat Lucian Netejoru.

Printre cei vizaţi de aceste dosare se numără judecători ai Curţii Constituţionale, judecători şi procurori membri sau foşti membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi inspectori judiciari.

„Aceste dosare ale DNA-ului au vizat 13 judecători membri sau foşti membri ai CSM-ului şi doi membri care erau procurori, doi membri sau foşti membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. În privinţa dosarelor soluţionate, au fost, în ceea ce priveşte judecătorii, 1.208 de dosare vizând 1.604 judecători, rămânând la 30 iulie 2018 un număr de 235 de dosare nesoluţionate vizând 433 de judecători”, a completat Netejoru.

Nesoluţionate sunt cauzele vizând doi membri ai CSM şi şapte inspectori judiciari, printre care se numără şi Lucian Netejoru.

”Magistraţii au fost supravegheaţi cu vârf şi îndesat”, a conchis Netejoru.

El a spus că ”au fost foarte multe măsuri de supraveghere cu privire la aceşti magistraţi, relevate de raportul de control, dar şi neregulile care au însoţit atât propunerea luării acestor măsuri dar şi admiterea lor.”

„Au fost foarte multe măsuri de supraveghere solicitate şi dispuse cu privire la aceşti magistraţi, relevate în cuprinsul raportului de control şi nu numai relevate aceste cazuri, dar şi neregulile care au însoţit atât propunerea luării acestor măsuri, dar şi admiterea solicitărilor pentru luarea unor astfel de măsuri”, a completat Netejoru.

Şeful Inspecţiei Judiciare a precizat că aproximativ 97 la sută dintre solicitările DNA de supraveghere erau admise.

Raportul urmează să fie dat publicităţii în integralitatea lui după ce va fi aprobat de Consiliu.

Şeful Inspecţiei Judiciare, Lucian Netejoru, a detaliat dosarul neregulilor constatate de inspectorii din subordine în cazul controlului făcut la DNA în dosarele care privesc magistraţi. Controlul face obiectul unui raport care va fi făcut public după ce va fi aprobat de CSM, a anunţat şeful IJ.

Controlul Inspecţiei Judiciare a relevat că atât procurorii cât şi judecătorii implicaţi în măsurile de supraveghere nu au dovedit destulă responsabilitate în luarea acestor măsuri ”iar controlul detaliază această susţinere care va fi văzută la publicarea raportului de control”, a spus judecătorul Lucian Netejoru, şef al Inspecţiei Judiciare.

Cu privire la neregulile semnalate de echipa care a făcut controlul la DNA, Netejoru s-a referit la constatările de la Înalta Curte, inspectorii judiciari constatând existenţa multor situaţii pe care le-au apreciat ca disfuncţionalităţi şi vulnerabilităţi, în urma cărora au decis şi realizarea controlului de fond de la Curtea Supremă, a explicat şeful IJ.

”Ele sunt numeroase şi nu se referă numai la repartizarea aleatorie a dosarelor, deşi acesta rămâne un ax principal al cosntatărilor, şi mai ales în cazul repartizărilor la Secţia penală”, a declarat şeful Inspecţiei Judiciate, la Antena 3.

Cu privre la măsurile de supraveghere, Netejoru spune că ”paşii au fost respectaţi dar printr-o forţare a legii”. Unul dintre ele se referă la sesizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi de la o instanţă necompetentă, când încă urmărirea penală nu dusese dispusă nici măcar in rem, ”lucru deosebit de grav”, după cum a apreciat şeful IJ.

„Mai sunt semnalate situaţii în care procurorii DNA au prezentat cu întârzieri semnificative, de chiar 3 ani şi jumătate, autorizaţiile provizorii pe care le emiseseră în cauzele respective, le prezentaseră cu întârzierea de care v-am spus la instanţă, pentru a fi confirmate şi, mai mult, chiar şi atunci când instanţa infirma aceste autorizaţii provizorii, nu s-a procedat la distrugerea acestor procese verbale, de redare a înregistrărilor care fuseseră infirmate”, a declarat şeful Inspecţiei Judiciare.

Au mai fost semnalate cazuri în care dosare aflate pe rolul unei structuri teritoriale erau preluate la DNA central numai pentru o zi, ”numai pentru a se obţine mandat pentru aceste măsuri de supraveghere, după care, în aceeaşi zi, erau trimise din nou la structura teritorială de unde fuseseră preluată printr-o simplă adresă”, a detaliat şeful Inspecţiei.

Alte situaţii au vizat valorificarea cu o maximă întârziere a înregistrărilor care au fost efectuate, fiind identificate cazuri în care au fost exploatate chiar şi la cinci ani după ce au fost obţinute.

Au fost semnalate cazuri în care, pentru a se prelungi peste limita legală durata acestor măsuri de supraveghere, erau create succesiv dosare vizând în esenţă aceeaşi faptă la care sigur erau aduse pentru a justifica o astfel de solicitare elemente minime de noutate.

„Pentru a se prelungi durata acestor măsuri de supraveghere, erau create succesiv dosare vizând în esenţă aceleaşi fapte la care erau aduse, pentru a justifica o astfel de solicitare, elemente minime de noutate. În fapt, respectivii magistraţi care erau supuşi acestor măsuri de supraveghere, în fiecare din aceste dosare erau la fel cercetaţi pentru aceleaşi fapte, dar se obţineau noi şi noi mandate”, a mai spus şeful Inspecţiei Judiciare”, a spus Netejoru.

Echipa de control a Inspecţiei a fost una mixtă compusă din inspectori judiciari din cadrul direcţiei pentru judecători şi de la direcţia de inspecţie pentru procurori, iar fiecare subechipă a formulat propriile constatări şi concluzii în legătură cu cu verificările pe care le-a efectuat, a explicat şeful Inspecţiei Judiciare, Lucian Netejoru

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.