În procesul comercial al companiei clujene Farmec SA au apărut noi date. chiar dacă procesul a fost clasificat secret, reporterii Gazeta de Cluj pot prezenta o convenţie în care se arată modalitatea în care Ovidiu şi Mircea Turdean au împrumutat în urmă cu 14 ani 160 de milioane de ROL de la Ianos Tothfalusi. În cadrul şedinţei de judecată, membrii familiei Turdean au declarat că semnăturile care apar pe convenţie nu le aparţin, iar instanţa a acordat o expertiză grafologică şi audierea avocatului în faţa căruia a fost semnată convenţia respectivă.
În cadrul procesului în care clujeanul Ianos Tothfalusi cere o parte din acţiunile companiei Farmec SA au apărut o serie de date care vin să stea în sprijinul cererii lui. Tothfalusi a prezentat o convenţie datată din 2000 şi care a fost semnată de el şi de Ovidiu şi Mircea Turdean. În cadrul acestei convenţii, membrii familiei Turdean au împrumutat 160.000.000 de ROL de la Tothfalusi pentru a cumpăra acţiuni la Farmec. În documentul care poartă semnăturile celor trei se specifică că acţiunile achiziţionate vor fi returnate proprietarului de drept atunci când legislaţia va permite acest lucru. Motivul pentru care Tothfalusi nu a cumpărat direct acţiuni la Farmec a fost că în acea perioadă tranzacţionarea acţiunilor Farmec se făcea în circuit închis între angajaţii Farmec. Însă, la ultimul termen din cadrul procesului Farmec, care se judecă la Tribunalul Comercial Cluj, membrii familiei Turdean au susţinut că semnăturile nu le aparţin şi că, într-adevăr, la începutul anilor 2000 au împrumutat bani pentru cumpărarea acţiunilor de la Tothfalusi în virtutea faptului că erau prieteni. Însă, acum, ei nu îl mai consideră pe Tothfalusi prieten din cauza faptului că el le-a cerut returnarea investiţiilor făcute.
Un “mizilic” de 160 de milioane de lei
Conform convenţiei semnate de Ianos Tothfalusi şi Ovidiu şi Mircea Turdean, “împrumutaţii declară că primesc de la împrumutător suma de 160.000.000 de lei la data de 27 martie 2000, cu scopul de a cumpăra aproximativ 6000 de acţiuni la societatea Comercială Farmec Sa Cluj Napoca cu sediul în H. Barbusse nr 116. Aceste acţiuni vor fi ale împrumutaţilor până la data la care va fi posibilă cedarea acestora în favoarea împrumutătorului. În caz de deces al unei părţi împrumutate sau a ambilor, obligaţia de cedare a acţiunilor se va transmite succesorilor, iar în caz de deces al împrumutătorului, acţiunile vor fi transmise gratuit succesorilor săi legali. Împrumutul se acordă fără termen şi fără dobândă, cedarea acţiunilor putând avea loc atunci când legislaţia va permite această cesionare. În situaţia în care aceste acţiuni vor beneficia de dividende, împrumutaţii vor investi sumele în cumpărarea altor acţiuni la aceeaşi societate, urmând a fi cesionate şi acestea în condiţiile menţionat mai sus, iar dacă nu va fi posibil, sumele rămase vor fi date domnului Tothfalusi Ianos sau succesorilor acestuia”, arată textul documentului. După ce acest document a fost prezentat judecătorului, conform celor prezenţi în sala de judecată, membrii familiei Turdean au susţinut că semnăturile nu le aparţin. Astfel că, judecătorul de caz a acceptat efectuarea unei expertize grafologice care să certifice autenticitatea documentului depus la dosar. De asemenea, în cadrul procesului va fi audiat, în calitate de martor, şi avocatul în faţa căruia a fost semnată convenţia de împrumut prin care membrii familiei Turdean au împrumutat 160.000.000 ROL de la Tothfalusi.
Jonglerii cu Farmec mirosite de un clujean
În 1995, familia Turdean, care controla societatea Farmec SA a luat o hotărâre prin care acţiunile companiei puteau fi tranzacţionate doar între acţionari.
„Societatea fiind de tip închis, acţiunile nominative sunt cesibile numai între acţionari. Acţionarii care doresc să cesioneze acţiunile sunt obligaţi să notifice în scris Consiliul de Administraţie al societăţii, iar acesta va aduce la cunoştinţa celorlalţi acţionari această intenţie prin afişarea ofertei de cesionare la sediul societăţii. Notificarea are valoare de ofertă irevocabilă şi are ca scop aducerea la cunoştinţa acţionarilor a intenţiei de cesiune. Acţiunile dobândite în condiţiile prezentului act constitutiv pot fi transmise către terţi numai prin moştenire legală”, arată hotărârea AGA a Farmec contestată în instanţă.
Pe de altă parte, acţionarii SC Farmec susţin în cadrul procesului cu TOTHFALUSI că nu puteau vinde acţiunile din cauza unei hotărâri judecătoreşti a ÎCCJ. Prin decizia Înaltei Curţi s-a dispus, la data de 3 iulie 2008 anularea emisiunii de acţiuni din anul 2004. Drept urmare, membrii familiei Turdean nu mai erau în măsură să transcrie acţiunile respective pe numele lui Tothfalusi Janos, de vreme ce întreaga procedură de dobândire a acţiunilor a fost anulată.
Cum a pornit procesul Farmec
Din 2000 până în 2005, inclusiv la cererea familiei Turdean, Tothfalusi Janos a acordat finanţări pentru cei patru membri ai familiei Turdean pentru ca aceştia să cumpere acţiuni Farmec pe numele lor, dar ca în termen de doi ani de la acordarea sumelor să le transcrie pe numele Tothfalusi. Finanţările au fost făcute pe baza de înscrisuri, convenţii şi chitanţe, care au fost semnate de toţi cei implicaţi şi recunoscute în faţa instanţei. De asemenea, în actele în cauză au fost stipulate ca pe lângă transcrierea acţiunilor să fie predate lui Tothfalusi şi dividentele cuvenite acţiunilor în cauză. În primii trei ani au fost înmânate lui Tothfalusi dividentele cuvenite (2005, 2006, 2007) atât în formă de acţiuni cât şi în formă de bani. Pentru 2008, 2009 şi 2010, familia Turdean a refuzat să mai transfere dividentele cuvenite precum şi au refuzat transcrierea acţiunilor, motiv pentru care Tothfalusi a deschis proces.
