La Hidrotarniţa nişte bucureşteni primesc degeaba peste 7.000 de lei/lună

Aproape 20 de angajaţi de la Hidrotarniţa, societatea prin care statul vrea să construiască o hidrocentrală pe pe valea râului Someşul Cald, la 30 de km de Cluj Napoca, au un salariu lunar mediu de peste 7.000 de lei. Asta în condiţiile în care proiectul este nefezabil, nu există un investitor şi, practic, din 2013 până acum nu s-a făcut nimic concret. Potrivit administratorului judiciar al Hidroelectrica, statul ”pompează” bani degeaba în hidrocentrala de la Tarniţa în situaţia în care cinci hidrocentrale similare şi date în funcţiune funcţionează în pierdere.

În iarna anului 2013 statul român a înfiinţat societatea Hidrotarniţa pentru a edifica proiectul unei hidrocentrale care s-ar putea construi la 30 km depărtare de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald, pe versantul stâng al acumulării Tarniţa.

La momentul respectiv nu s-a făcut nici un studiu de fezabilitate, însă s-au calculat salariile pentru cei 19 angajaţi în această societate: aproxmativ 7.000 de lei salariul mediu/lună. Potrivit Monitorului Oficial, anul trecut, salariul mediul al unui angajat de la Hidrotarniţa a fost de 7.384 de lei/lună. Bugetul a fost aprobat printr-un ordin comun al ministrului Energiei, Victor Grigorescu, al ministrului Finanţelor Publice, Anca Dragu, şi al ministrului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Claudia Costea, şi publicat în Monitorul Oficial din 13 ianuarie 2016. Astfel, un salariat a avut, în medie, un câştig lunar brut de 7.564 lei, determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, şi de 7.384 lei, determinat pe baza cheltuielilor cu salariile. La finele anului 2015, compania avea 19 salariaţi.

CV-uri inexistente plătite cu 7.000 de lei/lună

În cadrul Hidro Tarniţa SA, Dan Gherghelaş a ocupat funcţia de director interimar până în noiembrie 2014. Ce l-a recomandat pe Gherghelaş pentru acest post? A fost şef la SAPARD şi APIA, instituţii care se ocupă de administrarea fondurilor UE pentru agricultură şi are un.. blog! Ulterior, în locul lui a fost numit Ovidiu Demetrescu, cu o experienţa de 16 ani în domeniul asigurărilor şi serviciilor financiare, 9 ani în fuziuni şi achiziţii şi 15 ani în domeniul energetic.

După Demetrescu, funcţia a fost ocupată de Ion Badea, un bucureştean pe care nu îl recomandă absolut nimic, CV-ul lui nefiind public. Potrivit unor informaţii, el ar fi fost propulsat în acest post de Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Printre ipochimenii care câştigă aproximativ 7.000 de lei/lună şi fac parte din consiliul de administraţie al Hidro Tarniţa SA pot fi amintiţi udemeristul Novak Levente, consilier în cadrul Ministerului Culturii. Spre exemplu, la hotărârea NR. 65/29 din aprilie.  Novak nu a mai participat la şedinţă, prezenţa lui fiind asigurată telefonic. Cătălin-Ionut Deaconescu, fost Prefect al Bucureştiului. După ce a terminat Facultatea de Ştiinţe Politice, care îl recomandă pentru o funcţie de conducere din cadrul unei companii de electricitate, Deaconescu s-a ocupat cu ”statul degeaba”. Potrivit experienţei profesionale, în perioada ianuarie 2001-octombrie 2002 a fost expert în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Apoi, între octombrie 2002 şi februarie 2005 a lucrat ca expert la Camera Deputaţilor, Grupul Parlamentar PNL. Pentru ca fisa postului să fie completă, el a ”tăiat frunză la câini” şi în perioada martie 2005 – octombrie 2005 din funcţia de director la Direcţia pentru Serviciile Publice Deconcentrate, Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Din Consiliul de Administraţie, nu le recomandă nimic pe  Gabriela Rossita Dumitriu şi pe Elena Popescu.

Potrivit mfinanţe.ro, în 2014, SC Hidro Tarniţa SA a avut cifră de afaceri şi profit zero, dar a acumulat datorii de 879.205 de lei.

Studiu de fezabilitate mort din faşă

Corpul de control al Departamentului pentru Energie a finalizat analiza privind cheltuielile efectuate de Hidroelectrica privind fezabilitatea proiectului hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, din care reiese că, deşi s-au cheltuit peste 19,3 milioane de lei, nu se ştie încă dacă proiectul este fezabil sau nu. “Corpul de Control al Departamentului pentru Energie a finalizat analiza privind cheltuielile efectuate de SC Hidrolectrica SA pentru studiile realizate în perioada 2003-2014. Suma totală cheltuită a fost de 15,6 milioane lei fără TVA (19,3 milioane de lei cu TVA – n.r.). Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a transmis Consiliului de Administraţie al SC Hidro Tarniţa SA să prezinte un plan de acţiuni, conform căruia proiectul hidrocentralei să beneficieze de informaţiile obţinute în urma realizării studiilor, chiar dacă acestea nu conţin toate concluziile privind fezabilitatea sau nefezabilitatea proiectului”, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie. De asemenea, Departamentul pentru Energie a solicitat Consiliului de Administraţie al SC Hidro Tarniţa SA să finalizeze studiile de fezabilitate privind proiectul în cauză la costuriminime, cu o eficienţă ridicată în cheltuirea banilor societăţilor de stat prezente în acţionariat, se mai precizează în comunicat.

Hidrocentrală pentru sifonat bani

În momentul de faţă există alte cinci hidrocentrale similare acestui proiect care nu sunt rentabile. Acest lucru o spune chiar administratorul Hidroelectrica, Remus Borza. „Anul trecut, în august, am pornit toate hidrocentralele de pe Olt pentru o lună. Apoi, cu cifre, am demonstrat autorităţilor şi tuturor celor interesaţi că acestea nu pot funcţiona în condiţii de rantabilitate economică cu actualele niveluri de preţ ale energiei din piaţă şi cu cadrul legislativ actual. Acelaşi lucru ar fi şi la Tarniţa, un proiect faraonic care, dacă s-ar face, ar ajunge în aceleaşi condiţii precum hidrocentralele noastre de pe Olt, care sunt noi-nouţe şi au costat 400 de milioane de euro, bani aruncaţi degeaba. Tarniţa-Lăpuşteşti nu are sens, nici cu chinezii, nici cu altcineva”, arată Borza.Hidroelectrica a angajat, prin procedură de licitaţie restrânsă ca şi consultant general, Asocierea Deloitte Consultanţă, HydroChinaZhong Nan Engineering Corporation, Banca Comercială Română, pentru servicii de consultanţă juridică, financiară, comercială şi tehnică în vederea selectării de investitori şi înfiinţării societăţii comerciale pentru realizarea obiectivului. Contractul de consultanţă, în valoare de 5 milioane de euro, a fost semnat în 2010. Investiţia necesară pentru racordarea la sistemul energetic naţional a fost evaluată la 135 de milioane de euro, urmând a fi introdusă în planul de investiţii al companiei de stat Transelectrica.

Proiect vechi de 40 de ani

Proiectul de realizare a centralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti a fost discutat pentru prima dată în România în urmă cu aproximativ 40 de ani, când au fost efectuate şi cercetările pentru depistarea celui mai bun loc. Locul de construcţie al hidrocentralei a fost ales dintr-o serie de aproximativ 20 de amplasamente din toată ţara, datorită, printre altele, căderii foarte bune de apă şi a poziţionării.

Sebastian Albescu