Dacă şefii de la Ministerul Justiţiei au reuşit să acorde, după o licitaţie cu “cântec”, un contract de aproape 1 milion de euro firmei clujene Brinel, în altă afacere la fel de sonoră, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a blocat o altă licitaţie a ministerului care se ridică la circa 1,8 milioane de euro. Este vorba de un contract dedicat grecilor de la European Dynamics cunoscuţi la noi pentru “chix”-ul pe care l-au dat cu sistemul de gestiune al dosarelor Ecris IV care, până acum, a dat bătăi de cap atât personalului din instanţe cât şi justiţiabililor.
În urma unei licitaţii organizate de Ministerul Justiţiei în această vară, SC Net Brinel, firma de IT a clujeanului Marcel Borodi, a câştigat un contract de 4,1 milioane de lei pentru instalarea a “zece servere tip 1, un saşiu, zece servere de tip 2, un server extern de stocare a datelor, două firewall hardware, 9 sitch-uri, un router, un rack cu două intrări USB, o consolă, o serie de servicii software pentru managementul serverelor, farewall, publicare în internet şi un sistem de gestiune a bazelor de date”. Firma lui Borodi se numără printre societăţile care au mare succes la licitaţiile publice, prin aceastea furnizându-se servicii, calculatoare sau altă tehnică de calcul către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, diferite universităţi din România sau alte instituţii de stat. În cazul contractului de 4,1 milioane de lei, SC Net Brinel a concurat împotriva unei singure firme, despre care nu se ştie mai nimic.
Conform reprezentanţilor MJ, “în cadrul procedurii s-au înscris patru firme dintre care numai două au parcurs toate etapele de evaluare solicitate în fisa de atribuire. Doi dintre participanţi nu au finalizat întreg procesul, deoarece unul nu a depus decât documentele de calificare – motiv pentru care sistemul SEAP l-a descalificat, iar cel de-al doilea s-a retras la data de 23.11.2010 din motive necunoscute, după cum reiese din informaţiile ce se regăsesc în sistemul de licitaţii electronice SEAP. Au rămas aşadar în cursă doi participanţi, fiecare cu oferta lui de preţ. În aceste condiţii, Ministerul Justiţiei precizează că Net Brinel S.A. a fost desemnat câştigător în baza criteriului de selectie “preţul cel mai mic”. Fapt atestat de documentaţia de atribuire: „Pentru procedura de licitaţie deschisă organizată prin mijloace electronice în vederea achiziţionării echipamentelor menţionate în Caietul de Sarcini, criteriul utilizat va fi preţul cel mai scăzut”. Anul trecut, firma lui Marcel Borodi, Net Brinel, a mers excelent, având o cifră de afaceri de peste 66 de milioane de lei şi un profit de 6,7 milioane de lei.
Grecii au ratat o licitaţie cu sirtaki
O altă licitaţie cu “cântec” titrată de Ministerul Justiţiei este cea în care a fost contestat un contract atribuit grecilor abonaţi la afacerile Justiţiei româneşti, SC Indaco. După ce, în urma unei licitaţii publice, grecii de la European Dynamics ar fi trebuit să câştige un contract de circa 1,8 de euro, o altă societate participantă la licitaţie a contestat rezultatul. Spre uimirea şefilor din Ministerul Justiţiei, membrii Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a anulat rezultatul licitaţiei.
Contractul de 1,8 milioane de euro a fost semnat pentru cumpărarea licenţelor pentru serverele care găzduiesc sistemul de gestiune a dosarelor din instanţe Ecris IV. Chiar dacă specialiştii în IT consideră că 1,8 milioane de euro este o sumă mult prea mare pentru cumpărarea uneo licenţe de servere, ministerul nu a avut nici o problemă în a fi dispus să investească acesti bani.
Contestaţia a fost depusă de o altă firmă grecească, Infogrup Business Consultants, iar Consiliul Naţional de Studiere a Contestaţiilor (CNSC) a admis contestaţia şi a decis că procedura de atribuire trebuie refăcută.
“Admite în parte contestaţia formulată de S.C. INFOGROUP BUSINESS CONSULTANTS S.A., în contradictoriu cu MINISTERUL JUSTIŢIEI ŞI LIBERTĂŢILOR CETĂŢENEŞTI, respectiv criticile cu privire la cerinţa potrivit căreia „Pentru toate produsele şi serviciile aferente se cere autorizare de livrare, respectiv scrisoare de susţinere de la producător pentru acest proiect”. Respinge ca nefondate criticile cu privire la cerinţele autorităţii contractante, prevăzute în Articolul 2 – „Soluţie software management servere” din Caietul de sarcini. Dispune anularea procedurii de atribuire. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 280 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare”, arată decizia CNSC.
Conform firmei Infogrup, “Autoritatea contractantă (Ministerul Justiţiei, n.red.) a încălcat în mod grav dispoziţiile art 2, al 2, lit. a şi b (principiile nediscriminării şi tratamentului egal), precum şi dispoziţiile art. 35 al. 5 din OUG 34/2006 prin includerea în caietul de sarcini a unor specificaţii menite să favorizeze un anumit operator economic în detrimentul celorlalţi. În Secţiunea II Caietul de Sarcini pagina 20 se solicită: Pentru toate produsele şi serviciile aferente se cere autorizaţia de livrare, respectiv scrisoarea de susţinere de la producător pentru acest proiect. Având în vedere că autoritatea contractantă introduce cerinţe cum ar fi “autorizarea de livrare”, respectiv “scrisoare de susţinere de la producător”, aceasta de bună voie creează premizele controlului canalului de distribuţie către un terţ, producătorul, care are şi un intereseconomic opus principiului utilizării optime a fondurilor publice”, arată contestaţia.
De asemenea, “în Secţiunea II Caietul de Sarcini la pagina 21 se prevedea: Să poată administra evenimenteleşi din alte sisteme precum ar fi Red Hat Enterprise Server, Suse Linux Enterprise Server, Sun Solaris Server, IBM AIX Server, HP-UX Server. considerăm această cerinţă exagerată deoarece scopul principal al acestui contract este de achiziţionare licenţe şi dezvoltare software. din documentaţia de atribuire aferentă procedurii de achiziţie, reiese în mod clar şi explicit dorinţa autorităţiui contractante de efectua upgrade de sistem de gestiune a bazelor de date Microsoft SQL Server 2000 la sistem de gestiune a bazelor de date Microsoft SQL Server 2008 R2. Este binecunoscut în practică faptul că bazele de date Microsoft SQL Server funcţionează numai pe sistemele de operare de tip Microsoft Windows. din documentaţia de atribuire reiese clar că autoritatea contractantă utilizează numai sisteme de operare tip Microsoft Windows pentru serverele sale. Solicitarea ca soluţia de software management servere să poată gestiona sisteme de alt tip enumerând şi numeroase versiuni ale sistemelor de operare principale (Linux şi Unix) induce clar o cerinţă menită să restricţioneze ofertanţii”, opinează reprezentanţii firmei care a contestat licitaţia.
Cum au venit grecii cu Ecrisul în justiţia noastră
În urmă cu patru ani, Ministerul Justiţiei a organizat o licitaţie pentru realizarea unui nou sistem informatic de gestionare a dosarelor din instanţe (Ecris) care să îl continue pe cel deja existent la respectivă. Din motive care nu au fost făcute publice, Ministerul Justiţiei a renunţat la serviciile societăţii care lucrase până atunci la Ecris şi a ales o firmă grecească European Dynamics pentru realizarea sistemului Ecris IV şi societatea Total Soft pentru mentenanţa Ecris-ului. SC Total Soft este administrată de grecul Kiakidis Theodoros, acţionarii minoritari sunt Dan Liviu Drăgan şi Florin Manea, iar principalul acţionar este SC Smart Investment Software Solution, un SRL deţinut de off-shore-ul grecesc Ferabosco Investments LTD. Cu alte cuvinte, contractul în valoare de 1.650.000 de euro din Fonduri Phare a ajuns la greci. Pe lângă suma contractului, de la bugetul de stat se mai plătesc lunar peste 40.000 de lei societăţii Total Soft pentru mentenanţa sistemului.
Până aici nu ar fi nimic de obiectat dacă sistemul informatic ar funcţiona şi ar respecta caietul de sarcini asumat.
Marcel Borodi în topurile celor mai bogaţi români
Conform Forbes, Marcel Borodi are o avere estimată la peste 10 milioane de euro, are 49 de ani şi activează, cu preponderenţă, în mediul de afaceri IT şi softwere.
Compania Brinel a fost fondată în 1991, împreună cu soţia lui, Sorina. Brinel tocmai a finalizat un contract cu Universitatea Babes-Bolyai pentru realizarea unui portal de e-learning la care vor avea acces peste 40.000 de studenţi şi profesori. Compania sa colaborează cu HP, Microsoft, Cisco, IBM, Oracle, Intel, Citrix. Grupul Brinel numără în momentul de faţă peste 500 de clienţi activi şi un număr de 150 de angajaţi.
