La municipalitatea clujeana, economiile atrag imprumuturi

Consilierii locali au votat modificare bugetului pe anul acest, dat fiind faptul că la anumite capitole s-a cheltuit mai puţin decât era prevăzut. Inspiraţi de această dovadă de chibzuinţă, aceştia au votat mai apoi contractarea unui credit de aproximativ 70 de milioane de euro pentru realizarea mai multor proiecte de investiţii pe care municipalitatea nu le-ar putea realiza altfel. Acest credit va creşte gradul de îndatorare al municipiului, dar primarul a subliniat că investiţiile sunt pe termen lung şi merită sacrificiul.

Consiliul Local Cluj-Napoca a votat săptămâna aceasta rectificarea bugetului general al municipiului pe 2010. Primarul Sorin Apostu a arătat că această modificare a avut loc deoarece în cursul anului s-au făcut economii. De exemplu, în urma licitaţiilor, preţurile stabilite au fost mai mici decât cele prevăzute iniţial. În plus, multe dintre licitaţiile organizate de municipalitate au fost contestate, cum a fost cazul cu licitaţia pentru reabilitarea străzilor. Astfel, o parte din lucrări nu au mai fost demarate. Primarul a ţinut să sublinieze însă că investiţiile care au fost începute anul acesta pentru reabilitarea străzilor au fost finalizate sau cel puţin au continuat, nefiind afectate de aceste licitaţii. Alte cheltuieli prognozate, cum ar fi construcţia Sălii Polivalente şi a Centrului Cultural Transilvania, nu au mai fost necesare pentru că proiectele au fost blocate în urma intervenţiei altor instituţii.

Economii la bugetul local

Consilierul PSD Gheorghe Vuşcan a atras atenţia asupra faptului că banii de la capitolele cu fonduri excedentare au fost redirecţionaţi către bunuri şi servicii, în condiţiile în care “toată lumea taie”. Acesta a declarat că “ar trebui să fim mai temperaţi cu bunurile şi serviciile”. Sorin Apostu i-a explicat că rectificările negative de la capitolele în cauză au fost făcute în contextul reducerii cu 25% faţă de anul trecut a fondurilor alocate în bugetul iniţial pentru bunuri şi servicii. “Am încercat să facem rectificări astfel încât să facem reduceri la aceste capitole. Din aceşti bani s-au construit pieţe agroalimentare, de exemplu cea din Grigorescu. S-au pus bani deoparte şi pentru deszăpezire, dar nu trebuie neapărat să îi folosim”, a arătat edilul.
În cadrul aceleiaşi şedinţe s-au votat şi impozitele şi taxele locale pe anul 2011. Acestea nu vor creşte nici anul acesta, nici anul viitor, aşa cum s-a angajat primăria în urmă cu câţiva ani. Creşterea impozitelor locale din 2009 s-a datorat noului Cod Fiscal, a declarat primarul, iar în afară de situaţiile impuse de astfel de modificări Consiliul Local nu va face majorări.

Credit de 70 de milioane de euro

Consiliul Local a votat un proiect de hotărâre privind contractarea unui credit de 300.000.000 de lei pentru finanţare internă. Sorin Apostu le-a spus consilierilor că investiţiile pentru care vor fi folosiţi aceşti bani sunt absolut necesare, iar alte surse de finanţare nu există pentru municipalitate. Potrivit referatului de aprobare, finanţarea „realizării investiţiilor din surse proprii constituie o problemă actuală şi de perspectivă la nivelul municipiului, datorită fenomenelor care se manifestă la nivelul bugetului actual: de scădere a veniturilor încasate, de criză economică, de creştere continuă a cheltuielilor publice”.
Creditul care va fi contractat este pe 30 de ani şi va ridica gradul de îndatorare al municipiului la 26% (sub 30%, cât permite legea) în 2013 de la 10%, cât este în prezent. Până în 2018, însă, Consiliul Local se poate aştepta la un grad de îndatorare de 20%. Fondurile vor fi direcţionate către mari proiecte de infrastructură ale oraşului, cum este Centrul Cultural Transilvania şi Sala Polivalentă, dar şi investiţii absolut necesare pentru oraş, cum ar fi modernizarea a 100 de străzi, reabilitarea termică a blocurilor, modernizarea şi extinderea iluminatului public, construirea unui bazin de înot polo, achiziţionarea de autobuze, troilebuze şi tramvaie pentru anii 2010-2014.

Opoziţia a cerut mai multă chibzuinţă

Şi această propunere a ridicat semne de întrebare în rândurile opoziţiei. Consilierii PNL au cerut reducerea sumei care ar fi împrumutată, dar cererea lor nu a fost aprobată. „Oare merită să ne împrumutăm pentru a construi o Sală Polivalentă? Eu mă refer doar la acest obiectiv, pentru celelalte sînt perfect de acord că sînt necesare”, a afirmat consilierul PNL, Manuel Chira, la finalul şedinţei de marţi.
Gheorghe Vuşcan a evidenţiat faptul că suma care va fi împrumutată, echivalentul a 70 de milioane de euro, este foarte mare pentru Cluj-Napoca. “De la un moment dat bugetul nostru a scăzut la 160 de milioane de euro de la 250, cât era înainte. Cei 31% stabiliţie pentru investiţii sunt mai puţini acum. Trebuie să vedem ce investiţii am făcut în fiecare an, poate nu ar mai fi fost nevoie azi să ne îndatorăm dacă eram mai chibzuiţi”, a arătat Vuşcan.
“Dorim ca prin contractarea acestui credit să obligăm generaţiile viitoare să fie mai chibzuite cu cheltuielile”, a răspuns primarul Sorin Apostu consilierului PSD. Edilul i-a spus că şi-ar fi dorit să fie finalizat măcar unul dintre marile proiecte de investiţii ale municipiului şi că de aceea s-au pus în prezent restricţii pentru a nu se mai cheltui bani pe lucruri “care nu se văd”. Acesta a adăugat că, dacă s-ar baza doar pe bugetul municipiului, nu s-ar mai face mare lucru prin oraş şi nici „nu s-ar mai curăţa străzi”, iar pe an s-ar programa un singur obiectiv. „Dar vrem ca şi la anul să ne permitem să nu mărim taxele locale, să putem da abonamente gratuie pe mijloacele de transport în comun. Cu banii pe care îi avem în buget, am face un singur obiectiv pe an şi nici o stradă”, a explicat Apostu.

Investiţii absolut necesare

Întrebat despre investiţiile realizate de municipalitate anul acesta, Sorin Apostu a enumerat mai multe proiecte pe care le consideră un succes: extinderea, modernizarea şi mansardarea a 38 de unităţi şcolare, construirea a două pieţe agroalimentare, reabilitarea a 47 de străzi noi, achiziţia a 40 de vehicule pentru transportul în comun (autobuse şi troleibuze), introducerea iluminatului public pe 165 de străzi, precum şi modernizarea acestuia pe încă 200, investiţie în urma căreia s-a redus consumul de energie electrică şi s-au economisit bani de la bugetul local.
Consilierul local PDl Adrian Popa şi-a arătat sprijinul pentru noul împrumut pe care şi l-a propus municipalitatea. “Şi când am aprobat creditul de 1.500 de miliarde s-a discutat de un grad de îndatorare de 17% şi iată că s-a ajuns la 10%. Cred că acest credit e varianta cea mai bună pentru că dă o anumită siguranţă şi implică o atenţie mai mare pentru bugetul local”, a afirmat Popa. Şi viceprimarul Laszlo Attila şi-a exprimat încrederea că acest proiect este necesar pentru ca proiectele municipalităţii să fie duse la bun sfârşit.
Consiliul Local Cluj-Napoca a mai contractat în ultimii ani două credite: unul pentru reabilitarea a 288 de străzi, scadent în 2009, şi unul de 150 de milioane de lei contractat în 2006 pentru realizarea parkingului din Mănăştur, care a fost finalizat recent, şi reabilitare de străzi.
În cadrul şedinţei s-a stabilit componenţa comisiei de licitaţie pentru creditul de 300 de milioane de lei. Fiecare grup politic din Consiliul Local a nominalizat un reprezentant pentru această comisie, din care vor face parte Petru Pantea (PDL), Somogyi Gyula (UDMR), Teo Peter Jr. (PNL) şi Claudia Anastase (PSD), precum şi un membru numit de către primar. Licitaţia pentru credit ar putea avea loc săptămâna viitoare.

Diana Gabor

Centrul Cultural Transilvania

Centrul Cultural Transilvania va fi construit păstrând imobilul vechi de la stradă, protejat ca monument istoric, de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, numărul 106. Proiectul va consta din două săli de spectacol, un centru de conferinţe, spaţii de birouri, parking, sală de repetiţii, centru multifuncţional şi un sediu pentru Filarmonica de Stat Transilvania. Sala de concerte, cu o capacitate de 1.200 de locuri, va fi separată de sediul Filarmonicii, dar vor exista două pasarele de legătură între acestea la etajele 1 şi 2.

Sala Polivalentă
Universitatea Tehnică Cluj-Napoca a elaborat deja studiul de fezabilitate pentruSala Polivalentă cu o sală de circa 7.000 de locuri. Costurile estimate ajung la 269.010.000 de lei plus TVA (circa 62,5 milioane de euro).
Iniţial, pentru finanţare municipalitatea s-a bazat exclusiv pe Compania Naţională de Investiţii. Proiectul urma să fie demarat anul acesta, fiind prevăzut în bugetul municipal pe anul acesta, care a inclus şi viitorul sediu al Filarmonicii Transilvania.