Lalelele olandeze „mulg” vacile clujene

România stă „catastrofal” la capitolul agricultură. În luna iunie, ţara noastră a solicitat prelungirea perioadei de tranziţie în vederea alinierii la cerinţele UE în ceea ce priveşte calitatea laptelui de vacă. Astfel, mai avem nevoie de cel puţin doi ani pentru a pune la punct cerinţele comunitare de igienă a laptelui crud de vacă. Nu mai puţin de 81 de unităţi de procesare a laptelui din cele 249 existente în România au solicitat această prelungire. Cu toate acestea, Clujul beneficiază de un laborator modern pentru controlul calităţii laptelui, finanţat de Guvernul olandez. Fundaţia pentru Controlul Calităţii Laptelui a primit fonduri nerambursabile de la acesta, cu puţin timp înainte ca firma olandeză Friesland să achiziţioneze pachetul majoritar al companiei Napolact. „<<Absolut>> întâmplător, Guvernul olandez a făcut o investiţie în controlul calităţii laptelui în Transilvania şi, la fel de întâmplător, Friesland, firmă cu sediul central în Olanda, a cumpărat compania clujeană Napolact şi a devenit acţionar majoritar”, a declarat şeful Direcţiei Agricole şi Dezvoltării Rurale Cluj, Ilarie Ivan. Fundaţia pentru Controlul Calităţii Laptelui din Floreşti este acreditată de către Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Cluj. Cu toate acestea, şeful DSVSA Cluj a declarat că nu poate emite judecăţi de valoare cu privire la relaţia dintre fundaţie şi Friesland, dar a admis faptul că majoritatea analizelor se fac în acele laboratoare. „Noi am acreditat Fundaţia, dar avem şi laboratorul propriu, dotat cu aparatură de ultimă generaţie. Nu avem capacitatea de a preleva un număr foarte mare de probe, de aceea colaborăm şi cu fundaţia din Floreşti. Majoritatea analizelor se fac, într-adevăr, în laboratorul din Floreşti. Nu pot să vă spun dacă există interese la mijloc, noi avem o relaţie de colaborare, fiind un laborator pe care îl autorizăm noi”, a declarat Alexandru Duma.

Producătorii de lapte riscă să dea faliment

Crescătorii de bovine din judeţ se plâng de preţul mic pe care îl primesc pentru laptele vândut procesatorilor. Mai mult, aceştia sunt nemulţumiţi de faptul că, de multe ori, fabricile nu le primesc laptele din cauza importurilor. Ivan Ilarie a confirmat faptul că aceste probleme sunt reale, dar că nu există soluţii. „La producătorii mici, care dau sub o mie de litri de lapte pe lună, Napolact plăteşte în jur de 40 de bani. Ei spun că au cheltuieli mari cu colectarea, răcirea, prelucrarea şi ambalarea laptelui. Deşi nu plătesc TVA pentru laptele achiziţionat de la ţărani, adaugă TVA. Adică laptele de la ţărani intră la Napolact fără TVA şi iese cu TVA. Ar fi interesant de văzut cam cu ce preţ iese laptele de la Napolact, dar e greu de aflat, pentru că nu fac publice aceste date. Dacă s-ar opri importurile şi ar lua laptele de la ţărani, ar fi un lucru fantastic. Din cauză că ei se bazează pe import, îi tratează pe producătorii români fără importanţă, pentru că se pot lipsi de ei. La un moment dat, într-o comună, un producător care şi-a făcut fermă prin fonduri SAPARD şi care preda zilnic aproximativ 300 de litri de lapte către un intermediar mi-a solicitat ajutorul. Intermediarul a dispărut şi el nu mai avea cum să vândă laptele. Numai nu m-am pus în genunchi în faţa conducerii Friesland să ia laptele de la producător. Au motivat că e criză şi că au scăzut vânzările, că e vară. Noi, ca instituţie, nu îi putem controla pe cei de la Napolact sau să le impunem ceva”, a precizat Ilarie.  

Laptele fermierilor nu corespunde normelor UE

De cealaltă parte, Alexandru Duma este de părere că fermierii sunt vinovaţi pentru situaţia actuală. „Calitatea laptelui de la micii producători nu este conformă normelor UE. Direcţia Veterinară nu are cum să intervină la preţ, cauzele pentru aceste probleme sunt legate de faptul că vara sunt stocuri foarte mari de lapte şi nu se mai valorifică. La ora aceasta, România trece printr-o perioadă de tranziţie, adică fabricile pot să proceseze lapte, fie conform normelor UE, fie în lipsa alinierii la aceste reglementări . S-a aprobat prelungirea perioadei de tranziţie, iar din informaţiile pe care eu le deţin această situaţie va mai continua. Acest ajutor s-a acordat pentru ca micii fermieri să aibă timp pentru a se dezvolta şi a se ridica la cerinţele comerciale actuale”, a declarat Duma. Acesta a mai menţionat faptul că fermierii primesc mai puţini bani din partea procesatorilor tocmai pentru că laptele pe care îl vând nu este conform cerinţelor UE. „Problema e şi preţul, pentru că, în cazul în care laptele nu este conform normelor, procesatorul oferă un preţ mai mic. Din această cauză apar problemele. Noi nu putem face altceva decât să verificăm dacă laptele e conform cerinţelor şi dacă sunt respectate toate normele de igienă”, a adăugat Duma. Nici preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru elaborarea unei strategii pentru agricultură şi industrie alimentară, fostul ministru al Agriculturii, Dacian Cioloş, nu este mai optimist. Acesta consideră că producătorii de lapte sunt responsabili pentru situaţia actuală. „Prelungirea perioadei de tranziţie nu are niciun rost, din punctul meu de vedere dacă din 2006 nu au reuşit sau nu şi-au dat interesul pentru a reuşi înseamnă că nu o vor face nici în următorii doi ani. În calitate de specialist, am văzut unităţi de procesare care, în 2005, erau într-o stare deplorabilă, dar în doi ani s-au aliniat normelor UE. Cei care au dorit să rămână pe piaţă. au luat măsurile necesare. Cred că ei, pur şi simplu, nu vor să continue pe termen lung. Am văzut unităţi cu dificultăţi economice care, prin SAPARD sau prin Programul de Dezvoltare Regională, s-au conformat cerinţelor comunităţii europene”, a subilinat Cioloş.

Asociaţii…

Atât Alexandru Duma, cât şi Dacian Cioloş sunt de părere că singura şansă a fermierilor este asocierea lor în organizaţii. „În primul rând, ei trebuie să se asocieze. Să facă parte dintr-o asociaţie care să negocieze acest preţ. Preţul pe care îl primesc fermierii faţă de micii producători diferă. Fermierii care sunt autorizaţi şi sunt sub contract cu procesatorii primesc peste un leu pe litru de lapte. Micii producători primesc mult mai puţin. Ei schimbă mereu procesatorul, în funcţie de preţul oferit. Aceasta creează o concurenţă neloială şi, în timp, acest lucru duce la dezavantajarea crescătorului şi la scăderea preţului pe care îl obţine pentru laptele respectiv”, a conchis Duma. Pe lângă acest aspect, Dacian Cioloş a precizat faptul că majoritatea companiilor care se ocupă cu procesarea laptelui preferă să importe lapte din cauza costurilor. „Micii producători nu trebuie să se aştepte să le preia compania Friesland laptele. Importul e doar una din cauze, costul de producţie e mai mic pentru unele companii decât dacă ar aduna laptele de pe o rază foarte mare. Pe de altă parte, micii producători trebuie să se asocieze pentru a putea negocia altfel preţul. E altceva dacă negociază o asociaţie cu procesatorul decât dacă negociază micii producători. Pe termen lung, aceste asociaţii pot deveni extrem de profitabile, chiar să devină ei procesatori, să înregistreze produse specifice şi să nu mai aibă nevoie de companiile mari, gen Friesland sau Danone. Dacă nu iau aceste măsuri, din ceea ce am văzut eu până acum, ei vor dispărea de pe piaţă”, este de părere Cioloş.

Din 2010, sectorul laptelui va avea o strategie de dezvoltare

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este singura instituţie care îi poate ajuta pe fermiei. Preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru elaborarea unei strategii pentru agricultură şi industrie alimentară a declarat că se lucrează la o strategie pe termen lung pentru sectorul laptelui, dar rezultatele  nu se vor vedea în perioada imediat următoare. „În toamnă vom avea un diagnostic final, iar până la sfârşitul anului vor fi realizate şi propunerile astfel încât să avem un plan de acţiuni cel puţin până la sfârşitul anului 2013. Sectorul laptelui va fi inclus în această strategie. Măsurile imediate pot fi luate de Ministerul Agriculturii, nu de noi. Dacă Guvernul are ca obiectiv să păstreze fermierii în mediul rural, trebuie să le acorde sprijin material suplimentar faţă de sprijinul de sprijinul acordat agriculturii. Există aceste posibilităţi, atât prin subvenţii, cât şi prin Programul de Dezvoltare Regional”, a conchis Cioloş.

În judeţul Cluj există un deficit de crotalii (n.r. cercei de identificare) pentru bovine. Până în luna iulie, crotaliile erau asigurate de Autoritatea Sanitar-Veterinară Centrală, dar acum sunt alocate fonduri pentru fiecare direcţie în parte, astfel încât acestea să fie achiziţionate la nivelul judeţului Cluj. Din această cauză, în judeţ nu mai pot fi identificate toate bovinele, cel puţin până în toamnă. Prin intermediul crotaliilor sunt cunoscute toate detaliile despre un animal, atât în timpul vieţii, cât şi al produselor rezultate. Licitaţia va avea loc la începutul lunii august, deci mai devreme de luna septembrie nu se vor putea asigura informaţiile cu privire la bovinele de pe raza judeţului Cluj.  

Silvia Boncuţiu