“Lanţul slabiciunilor” dintre DRDP Cluj şi CNANDR

“Lanţul slabiciunilor” dintre DRDP Cluj şi CNANDR

In afacerile cu drumuri, marile afaceri se reflecta, la o scara redusa, in micile afaceri. La nivel naţional şi european, relaţiile intre Compania Naţionala de Autostrazi şi Drumuri Naţionale din Romania şi SC Bitunova sunt “motivate” de creditele pe care CNADNR le ia de la Raiffeisen Bank, compania care controleaza indirect SC Bitunova. La nivelul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, coincidenţa face ca licitaţiile şi atribuirile de contracte ale Direcţiei cu SC Bitunova sa poata fi “motivate” de directorul de staţie al Bitunova Baia Mare, Ioan Dragomir, care este verişorul soţiei lui Eurgen Cecan, şeful DRDP Cluj.

SC Bitunova este o companie la nivel naţional care face afaceri pe drumurile ţarii. Practic, nu exista o primarie sau o Direcţie judeţeana din Romania care sa nu fi incheiat un contract prin atribuire directa sau licitaţie cu SC Bitunova.
Cu precadere, DRDP Cluj, condusa de liberalul Eugen Cecan, pare sa incheie contracte cu aceasta societate. Pe site-ul Bitunova sunt enumerate  lucrarile de covoare asfaltice turnate la rece, iar DRDP Cluj beneficiaza de cele mai multe lucrari facute de aceasta companie. Eugen Cecan, şeful Direcţiei clujene, spune ca este doar o coincidenţa faptul ca verişorul soţiei sale lucreaza la Bitunova Baia Mare, iar contractele incheiate intre DRDP Cluj şi SC Bitunova fac parte dintre-un program trasat anul trecut de Compania naţionala.
“Omul acela (Ioan Dragomir, n.red.) lucreaza de 20 de ani la Bitunova şi chiar daca este varul soţiei, nu este nici o incompatibilitate. Nu pot eu opri firma sa participe la o achiziţie publica, plus ca programul de achiziţii a fost facut anul trecut şi eu doar l-am “moştenit”. Nu am eu nici o legatura ca el e angajatul firmei respective”, a declarat Eugen Cecan, şeful DRDP Cluj.
Insa, adevaratele legaturi se fac la nivelul CNADNR. In momentul de faţa, conform unui program naţional, se doreşte ca aceasta Companie de drumuri sa fie administrata de un manager privat. Conform unei “liste scurte”, pentru acest post se lupta Marinel Burduja şi Clotilde Moroianu. Pe de o parte, Burduja este fostul vicepreşedinte al Raiffeisen Bank, care controleaza, prin intermediul Strabag, SC Bitunova. Cel mai important contracandidat al lui Burduja este franţuzoaica Clotilde Moroianu, director in cadrul companiei GDF Suez Energie, unul dintre cele mai mari concerne europene. De asemenea, şi Strabag se numara printre companiile straine care sunt abonate la contractele pentru reabilitarea drumurilor din ţara. In prezent, CNADNR este condusa de 16 directori şi are in subordine 7 Direcţii Regionale de Drumuri şi Poduri (Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi, Constanţa), avand la dispoziţie un buget pentru investiţii in 2012 de 1,8 miliarde de euro. CNADNR administreaza 312 kilometri de autostrada şi 15.680 de kilometri de drumuri naţionale, fiind şi beneficiarul actualelor investiţii in construcţia de autostrazi.

Cine conduce DRDP Cluj

Conducerea direcţiei care gestioneaza drumurile judeţene este ocupata de Eugen Cecan, un liberal care a mai ocupat aceasta funcţie. De altfel, conform unor documente aflate in arhiva Direcţiei de drumuri judeţene, Eugen Cecan este persoana care a aprobat dublarea preţului la centura Valcele Apahida.
Inainte de criza imobiliara, Eugen Cecan (consilier judeţean PNL şi fost şef la DRDP), Marius Cataniciu (fost şef la RADP şi soţul Steluţei Cataniciu, consilier local PNL) şi Sebastian Zoltan Fekete Nicorici (om de afaceri din domeniul imobiliar) au inceput in 2008 sa construiasca un imobil in Floreşti, pe str. Tineretului. Pentru o parte din materialele de construcţie folosite la acest proiect, Fekete şi Cataniciu au “platit” in apartamente.
Pentru oţel, fier beton şi alte materiale luate de la SC Sander Impex 1996, o societate din Bucureşti, in loc sa plateasca cu bani, cei doi au incheiat un antecontract de vanzare-cumparare prin care s-au obligat sa plateasca cu un apartament care la data respectiva valora 55.000 de euro. Insa, construirea imobilului a durat mai mult, astfel ca apartamentul nu a mai fost pus la dispoziţie la data trecuta in antecontract. Iniţial, SC Sander face o plangere la judecatorie, dar magistratul Georgiana Rodica Farcaş Hingan declina competenţa catre Tribunalul Comercial pentru ca litigiul este de natura comerciala şi suma de 55.000 de euro intra in competenţa Tribunalului. Astfel ca procesul, in momentul de faţa, se judeca pe rolul Tribunalului Comercial Cluj. “Deşi am manifestat buna credinţa şi incredere faţa de paraţi, atat prin faptul ca am achitat integral preţul antecontractului anterior semnarii acestuia, cat şi prin faptul ca am manifestat inţelegere faţa de paraţi, acordandu-le acestora timp sa-şi definitiveze construcţia deşi işi asumasera obligaţia de a preda folosinţa bunului pana la data de 31.12.2008, am constatat cu stupoare ca aceştia nu manifesta nici cea mai mica intenţie de a-şi indeplini obligaţiile pe care şi  le-au asumat, ba dimpotriva, ca incearca sa se sustraga executarii propriilor obligaţii incepand sa instraineze apartamentele dupa finalizarea operaţiunilor de intabulare şi apartamentare a construcţiei. toate incercarile noastre de a-i contacta şi de a-i determina sa-şi execute de buna voie obligaţiile asumate fiind sortite eşecului”, arata reprezentanţii firmei din Bucureşti. Conform antecontractului, daca SC Sander Impex nu işi primeşte apartamentul pana la sfarşitul anului 2008, constructorii se obligau la plata unor penalitaţi de 1%/zi pana la predarea locuinţei.

Bancherii care toarna asfalt
SC Bitunova Romania SRL, cu sediul in Bucureşti, este deţinuta in proporţie de 100% de catre firma austriaca Bitunova Baustoffechnick GmbH, parte a grupului Strabag, controlat de, aţi ghicit, Raiffeisen Bank Austria. Director general şi administrator este romanul Liviu Andrei Radu, firma laudandu-se in 2010 cu o cifra de afaceri de 26.447.439 lei şi un profit net de 2.275.507 lei. Este greu de gasit vreo primarie din ţara care sa nu fi avut, de-a lungul timpului, macar un contract atribuit austriecilor de la Bitunova. Pe de alta parte, exista numeroase credite contractate de Ministerul Transporturilor ori de Compania Naţionala de Autostrazi şi Drumuri Naţionale din Romania (CNADNR) SA de la Raiffeisen Bank, tocmai pentru lucrari de construcţii de drumuri.
Spre exemplu, Raiffeisen Bank Austria, partener al BERD in co-finanţarea lucrarilor la Autostrada Bucureşti-Braşov, este acţionar majoritar al uneia dintre cele trei firme constructoare, societatea austriaca Strabag AG, care a primit fara licitaţie din partea statului roman, in urma unui parteneriat public-privat, un tronson al Autostrazii Bucureşti-Braşov, in valoare de peste 300 de milioane de euro. STRABAG AG Austria a caştigat lucrarile de execuţie pe primul tronson al autostrazii Bucureşti-Braşov, secţiunea capitala – Ploieşti.

Razvan Robu