Presedintele UDMR Cluj, Attila Laszlo, vorbeste în cadrul unui interviu, acordat exclusiv Gazetei, despre modificarile ce vor avea loc în UDMR, despre autonomie, regionalizare, dar si despre impactul participarii lui Tokes Laszlo la alegerile europarlamentare. În acelasi timp, Laszlo face aprecieri în legatura cu obiectivele Uniunii si crearea Partidului Democrat Liberal.
Gazeta: Ce parere aveti de rezultatul alegerilor din 25 noiembrie ? Sunteti multumit de procentajul obtinut de UDMR pe plan judetean si national ?
Attila Laszlo: Da. Este un rezultat satisfacator, spre bine. Dar acest rezultat l-am obtinut datorita neprezentarii la vot a populatiei românesti.
Gazeta: Credeti ca UDMR va pierde monopolul politic, acum ca maghiarii trebuie sa aleaga între UDMR si Laszlo Tokes ?
Attila Laszlo: Este si asta o varianta, dar în acelasi timp, întotdeauna când planeaza deasupra capului nostru cele cinci procente, baremul pentru a accede în Parlament, atunci foarte probabil ca vom avea întelepciunea de a gasi solutii de colaborare pentru atingerea acestui obiectiv, de a trece de baremul de 5%.
Gazeta: De ce credeti ca partidul condus de Vadim Tudor, PRM, nu a reusit sa obtina nici macar un mandat de europarlamentar?
Attila Laszlo : Aici problema este un pic mai complexa decât în cazul nostru. În acest caz o contributie majora au avut-o colegii din Partidul Democrat. Aceasta este o opinie personala si nu este, si as dori sa subliniez acest lucru, o pozitie oficiala a Uniunii. Dar, dupa parerea mea, în 2005 Partidul Noua Generatie a luat fiinta tocmai în ideea de a atrage electoratul Partidului România Mare. Si, în decursul anilor, au reusit acest lucru.
Gazeta: Care au fost motivele pentru care ati decis sa sanctionati liderii organizatiilor (Sfântu Gheorghe, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni si Târgu Secuiesc), dar si pe alesii locali din cele patru comune în care episcopul Tokes a strâns mai multe voturi decât UDMR? ( Cãpusu Mare, Izvorul Crisului, Sãvãdisla si Sic)
Attila Laszlo : Nu ma refer numai la voturile strânse de domnul episcop, ci, pur si simplu, am facut o analiza, cât de cât obiectiva, si am încercat sa analizam situatia la nivelul întregului judet. În aceste localitati noi am pierdut alegerile, indiferent unde s-au dus celelalte voturi. Daca în timpul campaniei am încercat sa sensibilizam populatia pentru ca este responsabilitatea fiecarui cetatean sa mearga la vot, în acelasi timp cred ca trebuie sa spunem fraza pâna la capat, iar organizatiile au responsabilitati una fata de cealalta. Atunci când deasupra capului nostru planeaza acest procent de 5%,, atunci si organizatiile au responsabilitatea de a-si face treaba pentru atingerea obiectivelor propuse. Daca o organizatie nu reuseste sa-si faca treaba, iar rezultatele sunt slabe, atunci exista posibilitatea ca la unele alegeri unde avem acest prag, ceilalti sa fi lucrat degeaba. Si atunci cred ca daca 71 de organizatii si-au facut treaba, mai bine sau mai rau, cinci organizatii nu si-au facut-o. Deci trebuie sa luam masuri.
Mi se pare foarte interesant ca în aceste localitati avem organizatii unde avem majoritate în administratia publica, unde populatia maghiara este majoritara si au fost alegatorii nostri. Atunci întrebarea noastra a fost de ce s-a ajuns la aceasta situatie? O buna parte dintre aceste voturi au fost voturi de protest. Împotriva cui? Împotriva organizatiei, împotriva administratiei publice locale, împotriva altor organizatii pentru ca avem si societati civile în aceste localitati. Una din concluziile pe care le-am tras a fost ca acolo, în acele localitati, unde telurile sunt foarte clare, acceptate de factorii locali si exista colaborare între diferitele institutii, n-am avut probleme. În afara de faptul ca n-am avut probleme, asta însemnând ca avem exemplele si am facut aceasta analiza la nivelul fiecarei localitati. Si am aratat tuturor colegilor ca o buna parte din populatia maghiara s-a prezentat în fata urnelor, dar în acelasi timp exista si localitati unde 82% din populatia maghiara a stat acasa.
O facem destul de rar, dar cu aceasta ocazie, fiecare a putut vedea ce a facut colegul lui în cealalta localitate si presedintii organizatiilor locale, si primarii, si viceprimarii, toata lumea. Mai mult, am încercat sa modelam rezultatele actuale pe functiile pe care le detin. Atunci au luat fiecare o localitate în parte. Si în cazul Izvorul Crisului, din noua consilieri au ramas trei, primarul n-ar mai fi primar,si, foarte probabil, nici viceprimarul n-ar mai fi viceprimar cu aceste rezultate. Am modelat aceasta situatie tocmai ca sa înteleaga toata lumea ca daca nu ne facem treaba, atunci acest lucru ar putea avea repercusiuni inclusiv pentru functiile care le detin la ora actuala. Întâmplarea a facut ca nu au fost alegeri locale de aceasta data. Dar peste sase luni vor fi. Pe de alta parte, am încercat sa le explic colegilor un lucru extrem de important. Cum au fost alegeri la Parlamentul European, unde prezenta a fost cum a fost, alegerile locale si generale au de obicei o forta de mobilizare mult mai buna. Ca sa avem aceste rezultate sau sa ne îmbunatatim rezultatele, va trebui sa muncim mai mult. Nu ne mai putem permite sa avem o prezenta de 30% în fata urnelor.
Gazeta: Ati declarat de curând ca UDMR trebuie sa fie consolidat. Ce înseamna aceasta consolidare?
Attila Laszlo: Trebuie sa facem anumite modificari în structurile noastre. Aceste alegeri ne-au demonstrat ca avem organizatii care functioneaza foarte bine, altele mai slabut. Si atunci, pornind de la aceasta idee, mai este loc de îmbunatatiri. Aceste reorganizari trebuie facute în cel mai scurt timp posibil.
Gazeta: Una dintre temele abordate de UDMR în campania pentru alegerile europene a fost autonomia Tinutului Secuiesc. Mai prezinta acest subiect interes pentru Uniune, sau a fost, doar asa cum au sustinut unii analisti politici o „tema de actualitate” pentru atragerea electoratului?
Attila Laszlo: Aceasta problema este în programul UDMR-ului înca de la înfiintare. Bineînteles ca, daca ne uitam la ce îi preocupa pe oameni, atunci cred ca ar trebui sa discutam foarte deschis despre mentalitatea comunitatii noastre pentru ca este gândirea celor care locuiesc într-o zona unde populatia maghiara este compacta. Si aici ma refer la secuime. Alta este gândirea oamenilor din vestul tarii, respectiv din Timisoara, Arad, Bihor si Satu Mare, care au o gândire mult mai pragmatica. Spre surpriza noastra si cei din mijlocul Ardealului gândesc diferit. Într-un fel gândesc cei din nordul Transilvaniei si un pic diferit cei din sud.
Din câte ati putut observa, o buna parte dintre colegii din secuime sunt preocupati foarte tare de problema autonomiei Tinutului Secuiesc. Suntem solidari cu dânsii, dar, în acelasi timp, cred ca aceasta marfa trebuie vânduta. Si atunci când spun acest lucru ma refer la faptul ca, cu 6% din Parlamentul României, mare lucru nu poti face. Trebuie sa-ti cauti parteneri sau asociati ca sa îti duci programul pâna la capat. Din acest motiv cred ar fi mai indicat sa discutam mai mult despre descentralizare, despre aplicarea principiului subsidialitatii, pentru ca aceste decizii sa se ia cât mai aproape de comunitatile unde se aplica sau cauzeaza efectul. Vad ca mergem spre aceasta idee. Cred ca toti factorii politici, si aici ma refer si la cel din Botosani sau Mehedinti ar dori sa aiba o putere de decizie cât mai mare. Este valabil si pentru Cluj. Noi, de exemplu, am pus un accent mult mai mare în perioada campaniei pe problema regionalizarii, regândind regiunile de dezvoltare din România. Si am vorbit mai putin despre autonomia Tinutului Secuiesc în aceasta zona a tarii.
Gazeta: Ce parere aveti despre fuziunea PD cu PLD, ce a dus la crearea Partidului Democrat Liberal?
Attila Laszlo : Aceeasi parere ca si cu problema Partidului România Mare. Cred ca ar fi mai cinstit sa explicam cititorilor dumneavoastra sau opiniei publice, ca un partid, care este îmtr-o coalitie sau nu, care nu detine majoritatea din Parlament, încearca sa o obtina. Una din tehnicile folosite este înfiintarea partidelor colaterale sau, nu stiu cum sa le numesc, care tintesc oamenii cu o doctrina oarecare. În cazul PLD-ului, au fost oameni care aveau o gândire liberala, dar nu sunt multumiti de activitatea Partidului Liberal si au încercat sa vireze catre Partidul Liberal Democrat.
În cazul de fata, suntem în situatia în care acest partid a obtinut un procent destul de bun la alegerile europarlamentare. Surpriza a fost ca aceste procente nu provin de la oameni cu gândire liberala, ci de la alegatorii Partidului Democrat. Si atunci, foarte probabil, cei din conducerea PD-ului au spus ca aceasta formatiune nu si-a îndeplinit rolul de a atrage voturi în plus si atunci mai bine sa revina, ca sa nu le strice procentele obtinute cu ocazia alegerilor.
Gazeta : Mai putem vorbi despre electoratul stabil al Uniunii sau a fost acesta fracturat de Tokes Laszlo ?
Attila Laszlo: Cred ca putem, pentru ca, totusi, doua treimi din electoratul maghiar si-a exprimat intentia de a merge mai departe de partea UDMR-ului. Nu trebuie sa evitam si raspunsul la prezentarea situatiei. La fiecare alegeri de pâna acum, a fost un procent destul de semnificativ de oameni care nu au votat cu UDMR. Acest procent varia de la o alegere la alta. Din previziunile noastre, daca domnul episcop nu s-ar fi prezentat în fata alegatorilor, atunci acest procent s-ar fi cifrat undeva la 20-25% din electoratul maghiar. Aceste voturi, oricum, s-ar fi dus spre alte partide politice. Prin prezenta domnului episcop, aceste voturi au fost canalizate spre dânsul. Este foarte adevarat ca un procent oarecare sunt voturi de protest împotriva UDMR-ului si trebuie luate în considerare. De asta încercam sa facem schimbari la nivelul structurilor UDMR-ului, pentru a recâstiga aceste voturi.
Dar mai este si acel 2/3 din electoratul maghiar care a stat acasa. Deci acum lupta se va da pentru mobilizarea acestui electorat care nu si-a exprimat intentia de vot. Acest procent este mai mare în cazul oraselor mai mari pentru ca sunt o serie de tendinte sau trenduri, o data cu îmbunatatirea situatiei economice a unui oras sau a unei comunitati. La urmatoarele alegeri, de obicei scade aceasta prezenta la vot. Acest lucru s-a manifestat la Timisoara, Arad, Oradea, Cluj, Bucuresti si asa mai departe.
Gazeta: Care sunt obiectivele UDMR Cluj în perspectiva viitoarelor alegeri locale ?
Attila Laszlo: În primul rând sa ne conservam pozitiile si chiar sa îmbunatatim aceasta situatie, pentru ca si acum la alegerile europarlamentare, am reusit sa demonstram ca suntem la bataie pentru locul al doilea ca si formatiune politica. Înainte de a se termina prelucrarea datelor, la un moment dat, eram pe locul al doilea, acum suntem la concurenta cu cei de la PSD. Vedem ca se formeaza la nivel judetean o formatiune politica destul de puternica, si acum ma refer la PD. Dar, în acelasi timp, cred ca alegatorii din Cluj vor avea întelepciunea de a pastra aceasta structura politica a judetului cât mai ,,pestrita”. Si vor mai avea întelepciunea de a nu crea o putere atât de mare, care sa poata forma chiar premizele unei dictaturi locale.
Timea Moldovan
