Ministrul Cristian Ghinea vrea sa introducă proiectul de desființare a SIIJ în PNRR. Acesta ar fi un demers care face parte din ”reforma” justiției. Pentru această ”reforma” ministrul prevede un cost de 148 milioane de euro, bani pe care-i cere de la UE prin Programul Național de Redresare și Reziliență.

Ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, solicita nu mai putin de 148 de milioane de euro din partea UE pentru Pilonul V, componenta 5 din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR). Componenta V.5 se intituleaza „Reforma administratiei publice, salarizarea unitara, dialog social si cresterea eficientei justitiei” si include modificari controversate in domeniul justitiei, cum sunt nu doar distrugerea sectiei speciale, ci si eliminarea restrictiilor privind libertatea de exprimare a judecatorilor si procurorilor.

Dezvaluirea a fost facuta joi, 29 aprilie 2021, de catre jurnalista Sorina Matei pe Alephnews.ro.

Totusi, Ghinea nu explica punctual ce legatura are reforma justitiei cu revenirea economica a Romaniei folosind banii de la UE via PNRR.

In plus fata de cele expuse mai sus, ministrul Cristian Ghinea promite ca, in schimbul celor 148 de milioane de euro, va creste rolul Consiliului Superior al Magistraturii in numirea procurorilor de rang inalt. Este vorba despre introducerea avizului conform al Sectiei pentru procurori din CSM la numirea sefilor PICCJ, DNA si DIICOT. Subliniem: aviz conform, nu aviz consultativ, cum este in actuala Lege nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Aici va fi o problema extrem de sensibila pentru Cristian Ghinea, intrucat presedintele Klaus Iohannis s-a declarat deja impotriva introducerii avizului conform al Sectiei pentru procurori. Nu mai devreme de marti, 27 aprilie 2021, Iohannis declara urmatoarele, lansand chiar si o amenintare voalata pentru scoaterea din PNRR a respectivei propuneri:

Proiectul elaborat de ministrul Stelian Ion nu a fost dezbatut in aceste formate, ci a fost trimis direct CSM spre avizare, ceea ce nu a corespuns nici intentiei Coalitiei, nici spiritului legii, drept pentru care Coalitia a infiintat o comisie de parlamentari care, impreuna cu ministrul, sigur, si cu alte autoritati, vor analiza aceste propuneri. Este evident ca in Coalitie a existat o oarecare nemultumire pentru ca nu au fost consultati, lucru care, intre timp, s-a corectat. (…) Evident ca eu nu cred ca atributiile Presedintelui Romaniei trebuie diminuate si, in consecinta, personal nu sunt de acord cu aceasta varianta, dar nu stiu daca ea va ramane sau nu va ramane in proiect.

Ghinea vrea sa spele umilinta primita de la Orban si CCR

Alta prevedere care ne-a atras atentia din PNRR-ul USR-istului Cristian Ghinea se refera la „infiintarea unei/unor structuri specializate de parchet care sa investigheze infractiunile grave de mediu, in special taierile ilegale de paduri”. Pe scurt: DNA-ul sau DIICOT-ul padurilor, asa cum era cunoscuta structura de parchet ce urma a fi infiintata printr-o lege trecuta prin Parlament tot de catre USR. O lege care insa a picat la Curtea Constitutionala a Romaniei inca din septembrie 2020, in urma unei sesizari a guvernului PNL condus atunci de catre Ludovic Orban.

Totusi, este important sa subliniem ca instanta de contencios constitutional nu a gasit ceva in neregula cu noua structura de parchet in sine, ci cu faptul ca proiectul de lege nu indica o sursa de finantare certa. Altfel spus: initiativa de act normativ poate fi oricand reluata, desigur cu clarificarea sursei de finantare. 

Iata principalele reforme din justitie pe care Cristian Ghinea le promite UE in PNRR:

– Consolidarea aplicarii principiilor statului de drept si intensificarea luptei impotriva coruptiei, cu respectarea normelor europene, a recomandarilor aferente mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) si a jurisprudentei CEDO;

– Profesionalizarea procesului de selectie si promovare a magistratilor;

– Eliminarea restrictiilor care privesc libertatea de exprimare a magistratilor;

– Desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie;

– Punerea in acord a Codului penal si a Codului de procedura penala cu deciziile Curtii Constitutionale si cu Directivele UE;

– Modificarea procedurii numirii procurorilor de rang inalt prin cresterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii in cadrul acestei proceduri;

– Reforma Inspectiei Judiciare pentru oferirea de garantii sporite de independenta si impartialitate;

– Infiintarea unei/unor structuri specializate de parchet care sa investigheze infractiunile grave de mediu, in special taierile ilegale de paduri;

– Dezvoltarea capacitatii institutionale a sistemului judiciar, prin:

a) Transformarea digitala a Ministerului Justitiei si a autoritatilor publice subordonate acestuia, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a instantelor de judecata, a Ministerului Public, respectiv a unitatilor de parchet pentru imbunatatirea accesului la informatie, dezvoltarea comunicarii electronice, a interoperabilitatii sistemului judiciar, la nivel national si european, intarirea capabilitatilor si rezilientei in domeniul securitati cibernetice. Cele patru obiective sunt sustinute prin masuri care dezvolta interactiunea digitala si consolideaza rezilienta sistemului judiciar pe suportul investitiilor descrise general si propuse in componenta II.1. din pilonul ‘Tranzitie Digitala’;

b) Consolidarea capacitatii Agentiei Nationale pentru Administrarea Bunurilor provenite din Infractiuni;

– Imbunatatirea conditiilor de detentie din penitenciare si punerea accentului pe reintegrarea in societate a persoanelor condamnate”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.