Procurorii DNA Cluj încearcă din răsputeri să nu vadă cazurile de corupție din Direcția de Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca. O clujeancă reclamă că locuința ei din Cluj-Napoca a fost avariată de modalitatea în care vecinii au săpat groapa pentru fundația casei. Ea spune că terenul din jur a devenit instabil, lucru care a dus la avarierea casei. Femeia acuză urbaniștii din primărie că ar fi acceptat tacit neregulile. Procurorii DNA Cluj, care stau într-un spațiu închiriat de la administrația locală, sunt puși în ipostaza de a-și ancheta proprietarul. Și par că nu prea au tragere de inimă chiar dacă reclamația vizează acte false și avize care nu sunt în concordanță cu realitatea.
Familiile Lague și Călugăr au casele învecinate pe strada Liviu Rusu, în zona pădurii Făget. Familiile trăiau în bună vecinătate până când, potrivit Melindei Lague, muncitorii angajați de familia Călugăr au săpat o groapă de fundație prea adâncă, de 7-8 metri, fără a deține avizele pentru acest tip de construcție. Ea spune că din cauza adâncimii prea mari a fundației și a faptului că, suplimentar, nu au fost făcute lucrări de stabilizare a terenului. În sprijinul afirmațiilor făcute aduce studii geotehnice și o serie de acte eliberate sau avizate de primăria clujeană care nu sunt în concordanță cu realitatea.
”Principala noastră problemă vine de pe urma faptului că nu au fost respectate niște normative din domeniul construcțiilor. Este vorba despre NP 120, care stabilește cum se fac studiile geotehnice pentru sapaturile adânci, și MP 074/2014, care spune cum se fac studiile geotehnice. Astfel, studiul geotehnic, în virtutea căruia au fost făcute săpăturile pentru fundația casei familiei Călugăr nu este real. La fel, în memoriul tehnic de rezistență scrie cu totul altceva decât în studiul geotehnic. Pentru lucrarea respectivă erau necesare un PUZ și acordul nostru! Nu există niciunul dintre aceste documente. Când i-am spus domnului Călugăr că voi merge în instanță pentru pagubele făcute la casa noastră el mi-a răspuns ”Puteți face orice, împotriva mea nu aveți nicio șansă!”, spune Melinda Lague.
De partea cealaltă, Claudiu Călugăr spune că, de fapt, problema a pornit de faptul că el și-a făcut casa mai înaltă decât se așteptau vecinii.
”I-am spus că vreau să fac o casă de locuit, dar nu i-a convenit că am făcut casa prea înaltă și i-am luat priveliștea spre munții Gilăului. De acolo s-a dus vecinătatea noastră.. Am avut cateva procese, dar le-am câștigat. Pe limita mea de proprietate au existat niște copaci care aveau 4-5 m înălțime. Copacii au ramas acolo, lucru care demonstrează că terenul nu s-a destabilizat Fundarea a fost făcută conform proiectului. Eu am cumpărat terenul respectiv în 2017 cu un certificat de urbanism în care scria că pot constui. Ei au cumpărat ulterior casa.
Și acum se poate vedea că amplasarea casei ei e mai sus cu 80 de cm. Eu am luat terenul cu vreo 200.000 euro și m-am asigurat că se poate construi ceea ce îmi doream. Casa ei are parter și mansardă, dar partea superioară nu are planșeu de beton, nu are stâlpi de beton.
Am văzut microfisuri și plintă desfăcută, lucruri care nu demonstrează că am destabilizat terenul. Pe timpul construcției am avut zeci de plângeri. Am fost verificat la toate chestiile și nu s-a găsit nimic în neregulă”, spune Călugăr.
Procurorii care nu văd și nu aud nimic
Însă, problemele reclamate de Melinda Lague se regăsesc și în documentațiile despre care ea spune că sunt pline de date false și avize eliberate de funcționarii din Primăria Cluj-Napoca cu nerespectarea legislației. Iar poliția și procurorii, chemați să facă lumină în acest caz au preferat să „lucreze pe întuneric”.
Lague a formulat o plângere penală împotriva mai multor arhitecți și urbaniști din Primăria Cluj-Napoca care au avut de-a face cu autorizarea locuinței construite de familia călugăr. În plângerea penală sunt vizați Dan Anca (funcționarul care a întocmit dosarul), Daniel Pop (arhitect șef la Direcția Urbanism), Ramona Rusescu (șef serviciu Direcția Urbanism), Corina Ciuban (director executiv Direcția Urbanism), , Ligia Subțirica (Inspector de specialitate Direcția Urbanism) precum și angajații primăriei care au semnat procesul verbal de recepție al imobilului (Pop Luiza, Ing Szabo Zsolt și Arhitect Boldor Adelina).
Inițial, plângerea a fost instrumentată de inspectoarea de poliție Andreea Baciu. Din datele puse la dispoziție, polițista a încercat orice, doar să nu investigheze plângerea. Spre exemplu, un act emis de Consiliu Județean Cluj care proba o parte din acuzațiile formulate de Lague, a fost „pierdut” de inspectoarea de poliție. Astfel, a durat aproximativ jumătate de an ca actul eliberat de CJ Cluj să parcurgă cele câteva sute de metri, până la sediul IPJ Cluj.
Finalul cercetărilor făcute de Baciu a fost cel suspectat de Lague, anume clasarea acuzațiilor, iar referatul întocmit de ea a fost însușit în totalitate de procurorul Călin Pantea de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca. Ea a contestat soluția de clasare, iar judecătorul a dispus completarea urmăririi penale.
În relația anchetatorii, Lague spune că profesionalismul procurorilor lasă de dorit. Ea a formulat o plângere la DNA Cluj, dar dosarul a fost declinat către parchet. În același timp, procurorul de caz a fost schimbat intempestiv. Pentru ca lucrurile să intre într-un curs firesc, ea a făcut o plângere la Inspecția Judiciară. Abia în urma verificărilor făcute, procurorii au chemat-o la audieri.
”DNA nu îș face treaba. În declinarea către Parchet, DNA spune că sunt presupuneri, când eu am depus expertiză tehnică, răspuns de la Comisia de Disciplină a Ordinului Arhitecților care arată că sunt foarte multe nereguli în dosar, că nu-s prevăzute lucrări de sistematizare și terasament, mai este răspunsul de la direcția de urbanism a CJ Cluj în care mi se dă dreptate.
Dosarul a ajuns la procurorul Valentin Urâțescu, care a fost schimbat intempestiv, la scurt timp înainte de a emite o soluție, și i-a fost repartizat altui procuror. Urâțescu mi-a spus că mă dă afară din birou după ce l-am contrazis și i-am spus că imobilul nu este amplasat corect. Mi-a mai spus că faptele se vor prescrie. Eu am fost tratată ca un infractor! De 6 ani eu sunt tratată ca și cum eu aș fi de vină!
Am făcut o contestație și este o decizie judecătorească care spune că dosarul trebuie să se finalizeze în 15 mai 2024. Dar nu există nicio acțiune, nimic!
În dosarul civil am atașat toate documentele și am făcut copii după toate planșele. După o săptămână a dispărut documentația care a stat la baza emiterii autorizației de construire a lui Călugăr”, explică Lague.
La finele lunii mai 2024, procurorul Mihai Borteș a decis să claseze acuzațiile făcute de Lague împotriva funcționarilor de la primăria clujeană.
DNA trece pe la primărie doar să plătească chiria
Îngrijorător este faptul că în urbanismul clujean acesta nu este singurul caz în care funcționarii administrației locale sunt acuzați că nu respectă legea.
Gazeta de Cluj a mai prezentat cazul lui Florin Pop-Pigleșan în care angajații de la Direcția Urbanism din cadrul administrației locale sunt acuzați de corupție. El spune că specialiștii au emis mai multe acte care au la bază o documentație falsă și în baza cărora vecinii lor, soții Pătcaș, au efectuat lucrări de construcție care au dus la degradarea vizibilă a casei familiei Pop-Pigleșan, aflate în vecinătate. În dosarul deschis în 2021 sunt audiați Emil Boc, reprezentanții firmei Bogart Construct, fostul arhitect șef al Primăriei Cluj-Napoca, Ligia Subțirică, și directorul executiv al instituției, Corina Ciuban.
Și în acest caz ancheta bate pasul pe loc.
O altă plângere adresată procurorilor DNA Cluj în care sunt vizați funcționarii de la direcția de Urbanism din cadrul administrației locale clujene a fost depusă de omul de afaceri bistrițean Victor Nebunu. Investitorul imobiliar Victor Nebunu, patronul firmei Inter Invest Grup din localitatea Beclean, jud Bistrița Năsăud, a formulat o plângere penală vizavi de modul în care a fost autorizat blocul de locuințe care s-a construit pe un teren cuprins între strada Cetății și strada Emil Racoviță nr 29.
Un alt caz este al Elenei Gheorghiță, proprietara unui apartament dintr-un imobil care se află pe strada Gheorghe Barițiu nr 14. Ea a reclamat că unul dintre vecinii ei realizează lucrări de modificare la apartamentul care se află la nivelul inferior, iar din acest motiv pereții au început să se fisureze. Ghinionul ei a fost că vecinul este Dan Călin Nistor, unul dintre milionarii din oraș, iar firma de construcții îi aparține lui Sabin Funar, fiul fostul primar Gheorghe Funar. După cum se știe, în Cluj-Napoca aproape nimeni nu se atinge de milionari. Astfel că, în pofida plângerilor și sesizărilor făcute la Primăria Cluj-Napoca, Inspectoratul de Stat în Construcții Cluj nimeni nu a mișcat un deget pentru a rezolva problema.
Ultima dată când cei de la DNA Cluj au descins la Direcția de Urbanism din primărie a fost în 2016. Atunci au fost vizați fostul viceprimar Anna Horvath și omul de afaceri din domeniul imobiliarelor Adam Ambrus.
exista un atac constat asupra functionarilor publici din departamentele de urbanism din primariile din tara, in mod deosebit in Bucuresti si in Cluj. Cei care nu obtin autorizatii de construire sau vecinii celor care au obtinut autorizatii de construire, ii hartuiesc prin plangeri. Dupa ce reclamantii pierd procesele civile, incep cu plangeri penale. Le fac dosare gratuite din dorinta de intimidare (marii dezvoltatori) si razbunare. In ritmul asta, nu va mai lucra nimeni in administratie. Nu merge nimeni sa lucreze sub stress si presiune.
N-are legatura autorizatia de construire cu ce sapaturi se fac pe santier si asigurarea sapaturilor executate. Functionarii din primarie semneaza autorizatia de construire, nu proiectul tehnic de executie al lucrarii, nu raspund de ce se intampla pe santier. Trebuie sa existe un diriginte de santier care sa urmareasca lucrarea, sa se asigure ca executia se face conform proiectului tehnic de executie.
Cu profundă durere, tin sa linistesc functionarii publici din departamentele de urbanism din primăria Cluj, spunându-le că își pot da liniștiți demisia să nu mai sufere atâta, din cauza atacului constant la care sunt supuși din toate direcțiile, cu plângeri penale și dosare gratuite din dorința de intimidare și răzbunare. Ei, săracii de ei nu au nici o vină și nu au greșit cu nimic, că așa au constat niște”organe” de cercetare, la rândul lor, devenite ulterior, investitori strategici în urbanism! Să facă bine acești zgubilitici funcționari publici să se răzbune la rândul lor și să elibereze, prin DEMISIE și ÎN SEMN DE PROTEST POSTURILE pe care le dețin la urbanism, să nu ma fie nevoiți, săracii de ei, ”să lucreze sub stress si preziune” . Iar, pentru posturile rămase libere, la care ”Nu merge nimeni” să se organizeze un concurs public! Dar, nu de primărie, unde daca nu mergi, de unde, la cine si nu sti nu ști da din urechi, la cine și cum trebuie, nu treci nici măcar de etapa de selecție a dosarelor. Deci, incepand cu prima etapa, cea de selectie a dosarelor, concursul să fie organizat de către Agenția națională a funcționarului public, iar, in comisia de examen, majoritari să fie experti independenți, autorizați în urbanism. Ne doare sufletul cum ei săracii de ei, funcționari publici în urbanism, cum suferă ei săracii, fără vină lu prihană!
Corect.
Raspuns pentru Dl DINU:
Nici autorizatia, nici certificatul de urbanism nu prevad, deci nu permit lucrari de sistematizare pe verticala si terasament. Totusi, „INFRASTRUCTURA” adica partea ingropata in pamant a cladirii este de 4.70 m. Studiul geotehnic este facut pentru sapaturi de 1m.
Mai mult, conform certificatului de urbanism, adancimea maxima a constructiei -adica peretele din spate a constructiei-pe parcela este de 30 m. Conform planselor, cu piscina -care este constructie-adancimea la care este amplasata cladirea pe parcela ajunge pana la 80-85 m.
In conditiile in care conform certificatului de urbanism este teren cu risc mare/foarte mare de alunecare.
Pentru orice schimbare de amplasare fata de C.U. este nevoie de PUZ, iar pentru PUZ semnatura, acordul vecinilor.
Prin urmare, autorizatia in acest caz are legatura cu sapaturile care s-au facut.
nu stiu despre ce vorbiti, am spus la modul general ca autorizatia nu inseamna proiect tehnic de executie. N-are nici o treaba daca exista PUZ sau nu. Daca unul pe santier nu executa cum trebuie lucrarea si se intampla un accident sau se deterioreaza constructiile invecinate, raspunde in primul rand executantul lucrarii. Cele trei cazuri semnalate in articol vorbesc de executie, de faptul ca vecinii au reclamat ca li s-ar fi deteriorat constructiile. Proiectul de executie nu face parte din proiectul de autorizare, e alta faza.
Noroc cu presa, mai avem și puțin noroc ! si și eu am obținut o expertiză în favoarea mea,iar domnul Sabin Funar a făcu recuzare ,iar judecătorul ia îndeplinit dorința , și alte ,termene , altă expertiză ,trist !
Poate dă bunul Dumnezeu să fie și la Cluj-Napoca , o dezvăluire gen cazul Codlea !
Ca domnul Boc sa nu întâmpine refuzuri a angajat în Primarie „slugi” pe care le plătește prin contracte publice Este suficient sa fii prezent în ședințele de publice sa vezi când pe față sunt „criticați”apoi li se atribuie contracte cu dedicatie pe proiecte desenate in cabinetul d-ului Primar