Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) este principala instituție publică responsabilă de oferirea suportului financiar necesar pentru implementarea proiectelor și programelor dedicate protecției mediului. Conform informaţiilor de pe site-ul oficial, AFM „este constituită conform principiilor europene poluatorul plătește și responsabilitatea producătorului.
Totodată, Administrația Fondului de Mediu funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Mediului. Înfiinţată în anul 2005, instituţia gestionează fondurile provenite din taxele de poluare, amenzi şi taxele verzi. Din fondurile obţinute AFM susţine programe în şase domenii: energia regenerabilă, silvicultura (împăduririle pe terenurile degradate), autovehiculele uzate, alimentarea cu apă şi canalizarea, înverzirea urbană, precum şi ONG-urile implicate în mediu. De asemenea,, AFM beneficiază și de fonduri europene destinate protejării mediului. În anul 2023 AFM a avut un buget de a avut un buget de peste 13 miliarde lei pentru aceste programe, iar în acest an a învârtit un buget de 2 miliarde lei, alocat de Guvern, doar pentru programul Casa Verde. Pe scrut, se scaldă în bani la care au acces doar cei unşi de sistem.
Doar cei unşi ajung la şefia AFM
În mai puţin de doi ani jumătate AFM a fost condusă de şapte persoane diferite. După eşecul masiv, din anul 2022, în lansarea a două programe vitale, anume Casa Verde Fotovoltaice şi Rabla Clasic şi Rabla Plus, Nicolae Ciuca îl demitea pe proaspătul ales preşedinte al AFM, Lorand Fulop, care se afla în exerciţiu de doar cinci luni. Funcţia era preluată de actual preşedinte al instituţiei, Laurențiu Adrian Neculăescu.
Neculaescu este un nume cunoscut în cercurile de influenţă din Ministerul Mediului, unde fusese secretar de stat între anii 2017 și 2019. De-a lungul timpului, încă de la destul de frageda vârstă de 24 de ani, Neculăescu a navetat între mai multe ministere şi funcţii publice în administraţia locală. Pe când încă era student la Universitatea din Târgoviște acesta a fost propulsat în funcția de consilier la Ministerul Dezvoltării. După cinci ani în această poziție, a trecut la administrația locală, unde a ocupat, pe rând, funcțiile de șef al cancelariei președintelui Consiliului Județean Dâmbovița și șef al direcției de dezvoltare și investiții. În 2016, este numit secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, dar rezistă doar trei luni. Ulteriror, îşi continuă traseul spre Ministerul Mediului.
Cum a ajuns Laurenţiu Neculăescu Secretar de Stat
Neculăescu administrează firma Resalcom.SA care, în anul 2023, a avut o cifră de afaceri de 2 081 611 lei şi un profit net de 117 796. Acesta mai administrează şi frima Atacom Dâmboviţa SCM, care are o cifră de afaceri de 983 788 lei şi, de asemenea, firma Maresal Impex SRL care, deşi nu are profit din anul 2011, nu a fost radiată.
Prin intermediul Resalcom.SA Necuălescu a condus, timp de doi ani, hotelul King din Târgovişte, pe care firma îl are în administrare. Resalcom.SA şi, respectiv, hotelul cu nume impunător a aparţinut, de fapt, lui Ion Neculăescu. În anul 2017, pentru a împrumuta PSD, Rovana Plumb, fostă ministră a Mediului, s-a împrumutat, la rândul ei, de la Ion Neculăescu cu suma 63.000 de lei. Mai mult de-atât, presa dezvăluia că în anul 2012, viitoarea ministră a mediului își stabilise sediul de campanie chiar în Hotelul King din Târgoviște. În anul 2017 Rovana Plumb preia funcţia de Ministru al Mediului şi a Schimbărilor Climatice, iar întâplarea face că Laurenţiu Niculaescu ajunge instant secretar de stat în subordinea Rovanei Plumb. La acea vreme Ion Neculăescu era administrator unic al RESALCOM SA din Târgoviște, iar Laurenţiu Neculăescu menționa în declarația de avere că a fost angajat plătit al RESALCOM SA. Mai mult, conform „Monitorului oficial“, atât Ion Neculăescu, cât și Laurențiu Adrian Neculăescu locuiau pe atunci la acceaşi adresă, într-un imobil de pe bulevardul I. C. Brătianu din Târgoviște la numărul 55A.
Filiera PNL-PSD-AFM
În noiembrie 2023 Mircia Munteam se întorcea, asemenea filului ripsipitor, la PNL. Acesta mai cochetase cu PNL între 1990 și 2011, timp în care, între 1996 și 2012 a avut patru mandate de primar al municipiului Deva. Revenirea lui Mircia Muntean în PNL s-a pliat pe o numire semnificativă la conducerea Administrației Fondului pentru Mediu. În data de 20 octombrie, cu doar două săptămâni înainte, premierul Marcel Ciolacu a semnat numirea lui Adrian Corbu, ginerele fostului edil PNL, în funcția de vicepreședinte al AFM.
La fel ca Neculăescu, Adrian Corbu ajunge prin ministere încă din timpul studenţiei. Când încă nu-și terminase studiile de master, devine asistent al unui secretar de stat din Ministerul Transporturilor. După doar trei luni ajunge consilier al secretarului de stat și după alți doi ani chiar consilier al ministrului transporturilor. Între anii 2011 și 2013, Adrian Corbu a fost consilier personal al președintelui Consiliului Județean Ilfov, colaborând cu Cristache Rădulescu (PD-L) și Marian Petrache (PNL). În 2012, și-a asumat și rolul de vicepreședinte al organizației de tineret a PD-L.
După 2013, a petrecut cinci luni la Ministerul Dezvoltării, înainte de a ocupa o poziție profitabilă ca director adjunct al companiei energetice SMART SA. A deținut această funcție timp de șase ani, până în 2019, când a încetat guvernarea PSD.
Fiica unei apropiate a cuplului politic Băsescu-Udrea a fost unsă de AFM
În anul 2020, premierul de la acea vreme, Ludovic Orban, a numit-o în funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Administrației Fondului de Mediu pe Andreea Kohalmi-Szabo. Tot ce o recomanda pe Andreea Kohalmi-Szabo – general manager la firma Commonwealth Consulting, care oferă consultanță pentru accesarea de fonduri europene, și project manager la firma Start Up Projects, care oferă consultanță pentru obținerea și implementarea de proiecte din fonduri nerambursabile – se rezumă la relaţiile de familie. Andreea este fiica controversatei Luminiței Kohalmi-Szabo. Însă, Andreea nu a resistat foarte mult în funcţia de Preşedinte al AFM aceasta fiind destiuită după doar trei luni de zile.
Luminiței Kohalmi-Szabo şi-a construit ascensiunea la braţ cu Băsescu şi Udrea. În 2005, fostul ministrual Apărării, liberal Teodor Atanasiu, a numit-o pe Luminița Kohalmi-Szabo, care lucra la un post de radio din Sebeș, în funcția de director adjunct de comunicare în cadrul Ministerului Apărării Naționale. Însă Luminiţa Kohalmi-Szabo l-a înjunghiat pe la spate Atanasiu, furnizând informații legate de dosarul penal în baza căruia acesta a fost suspendat din funcție de președintele în funcţie la acel moment, Traian Băsescu. Însă, după câțiva ani dosarul a fost soluționat prin scoaterea de sub urmărire penală.
În anul 2010, Luminița Kohalmi-Szabo a devenit consilier personal al ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului, Elena Udrea. Din această postură, fost audiată în celebrul dosar Gala Bute. După ce Udrea a părăsit ministerul în 2012 Luminiţa Kohalmi-Szabo şi-a continuat drumul şi a fost promovată de președintele Traian Băsescu în funcția de consilier la Administrația Prezidențială, unde a activat în biroul consilierului prezidențial pentru apărare și securitate națională, Iulian Fota.
În prezent, Luminița Kohalmi-Szabo administrează frima LK STRATEGIC CENTER SRL, care are ca obiect de activitate consultanţă în domeniul relatiilor publice si al comunicarii. LK STRATEGIC CENTER SRL. Firma are o cifră de afaceri de 89 339 lei şi se află pe minus cu un profit net de -344 049 şi datorii de 25 063 lei. Cu toate acestea, confom declaraţiei de avere publicată în anul 2024, Luminița Kohalmi-Szabo, a încasat din LK STRATEGIC CENTER SRL un venit anual de 21240 RON ron. De asemenea, aceasta co-administrator al CONPET SA şi membră în Consiliul de Administraţie al companei. CONPET SA se ocupă cu transportul de ţiţei din România şi operează o rețea de conducte cu o lungime de 3800 km, care traversează 24 de județe ale țării. Principalii parteneri de afaceri ai companiei sunt Rompetrol, Lukoil şi Petrom. Asociat în CONPET SA este şi statul român prin Ministerul Energiei. Compania a avut, în anul 2023, o cifră de afaceri de 485 113 609 lei şi un profit net de 61 616 539 lei. Conform declaraţiei de avere, Luminița Kohalmi-Szabo, a încasat de la CONPET SA un venit anual de 114307 lei.
