Proiectul Legii ANI a trecut de Senat cu 78 de voturi ”pentru” şi nici unul împotrivă. Opoziţia a pus umărul la trecerea actului normativ pentru a sprijini interesele alegătorilor, deşi se îndoieşte de constituţionalitatea acestuia. Varianta care a trecut in august de Camera Deputaţilor prevede ca declaraţiile să fie completate într-o singură variantă şi de către liderii de sindicat şi membrii CSE, printre alte prevederi modificate. Aceasta este pe placul Comisiei Europene şi a fost salutată şi de ambasadorul SUA. Puterea aşteaptă să treacă termenul legal pentru contestaţii înainte ca preşedintele să promulge legea.

Senatul a adoptat, marţi, în cadrul unei sesiuni extraordinare, proiectul legii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), în varianta în care acesta a trecut de Camera Deputaţilor. S-au înregistrat 78 de voturi “pentru”, o abţinere şi niciun vot împotrivă. În cadrul aceleiaşi şedinţe s-a votat majorarea TVA la 24% şi modificarea Legii finanţelor publice locale.

Liberalii sperau la un barter legislativ

Legea ANI a fost adoptată pe 16 august de Camera Deputaţilor, 204 voturi ”pentru”, 2 voturi ”împotrivă” şi două abţineri. Forma de la Cameră a legii a restabilit atribuţiile Agenţiei eliminate anterior de Senat. În Senat a fost nevoie de ajutor din opoziţie pentru ca Legea ANI să treacă. Liberalii au hotărât să voteze actul normativ, în speranţa că PDL-iştii vor vota la rândul lor ordonanţa de revenire la TVA de 19% şi pentru a nu fi ”împotriva interesului naţional”, iar social-democraţii nu au votat, pentru a nu fi ”ţapi ispăşitori”, dar au asigurat cvorumul. Demisia lui Georgică Severin din PDL şi absenţa lui Gyorgy Frunda au destrămat majoritatea puterii din Senat, iar în acest context sprijinul opoziţiei era necesar pentru adoptarea legii.
Înainte de începerea şedinţei de Senat de marţi, premierul Emil Boc a ţinut să sublinieze importanţa Legii ANI.  ”Legea ANI este o lege a României şi pentru transparenţa averilor demnitarilor şi fiecare va trebui, în raport cu propriul electorat care l-a ales, să arate votul, dacă susţine sau nu transparenţa declarării averilor demnitarilor. (…) Dacă alţii se vor ascunde în spatele uşilor de prin acest Parlament ca să nu-şi declare averile, oamenii vor trebui să ştie cine sunt aceştia, iar momentul adevărului nu e departe”, a declarat Emil Boc, citat de Mediafax.

Varianta îmbunătăţită a Legii ANI

Legea ANI, în varianta care a trecut săptămâna aceasta de Senat, prevede că formularul declaraţiei de avere va conţine date legate de bijuterii, conturi, case, singura rubrică secretizată fiind cea referitoare la adresa imobilelor şi codul numeric personal. Vor trebui declarate şi cardurile de credit, acestea fiind considerate împrumuturi bancare. În declaraţiile de interese se trebuie menţionate contractele derulate cu statul, iar ambele declaraţii vor trebui de acum completate şi depuse şi de membrii Consiliului Economic şi Social (CSE) şi liderii confederaţiilor sindicale. Acestea se depun într-o singură variantă şi pentru ANI şi pentru publicare. S-a reintrodus în Legea ANI termenul de trei ani în care agenţia poate face verificări, inspectorii ANI putând trimite rapoarte către ANAF în cazul în care vor sesiza existenţa unor bunuri neimpozitate şi sesiza parchetul în cazul în care suspectează comiterea unei infracţiuni. Se vor înfiinţa comisii de cercetare pe lângă Curţile de Apel, formate din câte doi judecători şi un procuror.
Noua variantă a legii a fost apreciată de ambasadorul SUA în România, Mark Gitenstein, care s-a arătat în mai multe rânduri nemulţumit de vechea Lege ANI. Într-un comunicat de presă, acesta spune: ”Parlamentul merită felicitări pentru că ieri a adoptat un număr de măsuri adiţionale care vor îmbunătăţi corectitudinea şi eficienţa sistemului juridic, facilitând în acelaşi timp judecarea şi condamnarea persoanelor care au comis acte de corupţie ori alte infracţiuni grave. România a făcut un pas important în direcţia asigurării existenţei unei agenţii care să verifice averile demnitarilor. Acest factor crucial în lupta împotriva corupţiei corespunde obligaţiilor României în calitate de membru al Uniunii Europene şi asigură transparenţa necesară, aşteptată de către companiile americane şi străine prezente în România, precum şi de către cetăţenii români”.

Opozanţii se aşteaptă la contestarea proiectului la CCR

Încă dinainte de votarea legii au existat aşteptări în legătură cu posibilitatea contestării sale la Curtea Constituţională. Preşedintele ANI a declarat la RFI că actul normativ reprezintă un punct de echilibru între cerinţele Comisiei Europene şi exigenţele CCR. ”Niciodată nu se poate şti, însă, dacă o prevedere poate fi interpretată ca fiind constituţională sau nu. Este evident ca legea va fi ulterior contestata la Curtea Constitutionala. Orice persoana care are o actiune in instanta poate sa invoce o presupusa exceptie de neconstitutionalitate a unuia sau mai multor articole dintr-o lege”, a arătat acesta. Liderii PSD şi PNL, alături de Gyorgy Frunda continuă să avertizeze asupra caracterului neconstituţional al noii Legi ANI.
Liderii sindicali au anunţat deja că vor să atace noua Lege ANI la Curtea Constituţională şi îi cer preşedintelui să nu promulge acest act normativ. Argumentul principal al sindicaliştilor este că nu sunt plătiţi din bani publici şi vor să sublinieze că sunt de acord cu transparenţa, motiv pentru care cei mai mulţi şi-au şi depus deja declaraţiile de avere. Preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România, Iacob Baciu, a declarat că: ”Se doreşte compromiterea noastră între membrii de sindicat. Ar trebui să dăm în judecată Guvernul României, să-mi pună la dispoziţie tot ce are un demnitar: şef de cabinet, maşină şi tot ce are el ca demnitar. Eu cred că n-am văzut niciun lider sindical în topul 100 al cel mai bogaţi români”.

Constituţionalitatea sau demisia!

Gyorgy Frunda, principalul contestatar al proiectului de lege, a lipsit de la dezbaterea din Senat, pe care a numit-o ”un instrument de şantaj politic”, a fost prezent pe sticlă pentru a arăta că actul normativ poate fi atacat cu uşurinţă de oricine.
Senatorul PSD Lia Olguta Vasilescu a declarat la dezbaterile la Legea ANI că susţine demersul lui Georgică Severin , care a cerut ca în cazul în care actul normativ este declarat din nou neconstituţional Cătălin Predoiu să demisioneze. ”Aş vrea să mă raliez propunerii domnului senator Severin, şi anume să-i adresez aceeaşi întrebare şi domnului prim-ministru Boc: dacă Legea ANI va fi declarată din nou neconstituţională de către CC, îşi va depune sau nu mandatul de prim-ministru, mai ales că este profesor de drept constituţional şi vine în faţa noastră cu o lege punându-ne pe noi în situaţia de a o vota şi de fi declarată pentru a doua oară neconstituţională?”, a spus aceasta. Premierul însă se arată optimist. Acesta a declarat recent presei, întrebat dacă există posibilitatea ca Legea ANI să fie din nou declarată neconstituţională: „N-am văzut nicio sesizare la CCR din partea nici unui grup cu privire la acest proiect, deci cred că suntem pe drumul bun".  Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, a declarat că nu demisionează în momente dificile. ”Vreau să cred că această lege nu aduce un pahar de cucută, ci un elixir pentru întreaga societate românească”, a declarat acesta.

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here