Legea Rasdaq începe deja să întâmpine probleme din partea modului în care companiile urmează să se delisteze. Mai mulți brokeri clujeni spun că textul legislativ are o serie de hibe prin care nu se știe cum se va realiza transferul companiilor de pe Rasdaq pe piața alternativă. ”Emitenţii trebuie să decidă dacă iniţiază demersurile pentru admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau pe un sistem alternativ de tranzacţionare (ATS), în termen de patru luni, în cadrul adunărilor generale, urmând ca, într-un an, piaţa să nu mai existe”, explică unul dintre ei.
Chiar dacă Legea nr. 151/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial la sfârșitul lunii trecute și companiile listate pe Rasdaq trebuie să înceapă delistările, clujenii din domeniul bursei spun că întâmpină o serie de probleme referitoare la modul de aplicare a prevederilor legale.
”Emitenţii trebuie să decidă dacă iniţiază demersurile pentru admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau pe un sistem alternativ de tranzacţionare (ATS), în termen de patru luni, în cadrul adunărilor generale, urmând ca, într-un an, piaţa să nu mai existe. A avut loc o dezbatere în cadrul bursei și cei care au participat la dezbatere au ridicat problema companiilor care pot alege listarea pe ATS, de unde se pot delista fără nici o „penalitate”, deşi legea adoptată în Parlament, stipulează că societatea trebuie să acorde acţionarilor dreptul de retragere”, se întreabă una dintre persoanele care a participat la dezbaterea respectivă.
Conform noilor reglementări, ”consiliile de administraţie/directoratele societăţilor ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe Piaţa Rasdaq sau pe piaţa acţiunilor necotate au obligaţia să convoace şi să efectueze demersurile necesare pentru desfăşurarea adunărilor generale extraordinare ale acţionarilor, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în condiţiile stabilite de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu scopul dezbaterii de către acţionari a situaţiei create de lipsa cadrului legal de funcţionare a Pieţei Rasdaq, precum şi pentru ca aceştia să ia o decizie privitoare la efectuarea de către societate a demersurilor legale necesare în vederea admiterii la tranzacţionare a acţiunilor emise de societate pe o piaţă reglementată sau a tranzacţionării acestora în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare, în baza prevederilor Legii nr. 297/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi a reglementărilor emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.).”
Statul vrea să încalece micii acționari?
De asemenea, o altă voce autorizată din acest domeniu financiar precizează că ”legea este proastă, are foarte multe scăpări privind protecţia acţionarilor minoritari. Nu cred că se mai poate interveni pe lege. ASF încearcă să vadă ce se mai poate salva din lege, prin proiectul de regulament, astfel încât să acopere găurile lăsate. Dar, are posibilităţi limitate”, spune brokerul chestionat.
Un alt comentator al acestei probleme spune că punerea în aplicare a legii Rasdaq va duce la un abuz asupra micilor acționari din cadrul companiilor listate. ”Societățile de pe Rasdaq au făcut obiectul unei oferte publice simplificate făcută de Statul Român. Acțiunile emise de fostele întreprinderi de stat transformate în societăți pe acțiuni (în baza legii 15/1990) au fost listate obligatoriu pe o piață special înființată pentru a se „tranzacționa” aceste acțiuni. Cei care au subscris în cadrul respectivei oferte publice „milioanele de cetățeni îndreptățiți să obțină certificatele de proprietate” și care au subscris direct acțiuni la societățile comerciale ajung astfel să fie deposedați de dreptul lor, într-o „procedură” absurdă impusă de Legea nr. 151/2014, procedură pentru care în final o să fie responsabil Statul Român în condițiile în care procedura instituită de Legea 151/2014 este exclusiv în favoarea acționarilor majoritari de la aceste societăți. Practic, Legea 151/2014 este o nouă lovitură dată de Statul Român pieței de capital din România și afectează direct dreptul de proprietate și încrederea micului investitor”.
România era s-o ia la infringement din cauza Rasdaq
Tărăgănarea închiderii acestei piețe a dus Comisia Europeană până în situația de a lua decizia de a declara infringementul pentru România. Informațiile respective au fost confirmate și de un oficial al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mircea Ursache.
„Parlamentul ar trebui să discute în sesiune extraordinară proiectul de lege privind restructurarea pieţei RASDAQ şi să îi arătăm Comisiei Europene că vom rezolva această problemă. Ministerul Afacerilor Externe a primit în această săptămână o scrisoare din partea Comisiei Europene privind o posibilă declanşare a procedurii de infringement pentru nereglementarea pieţei RASDAQ”, a spus Mircea Ursache în faţa senatorilor şi deputaţilor din cadrul Comisiilor de buget, finanţe.
Conform surselor bursiere, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) poartă de mai mult timp cu instituţiile europene o corespondență referitoare la proiectele de lege pentru reglementarea acestei piețe, însă până în momentul de față nu s-a luat nici o decizie hotărâtoare în privința acestui aspect. Autorităţile europene se declară nemulțumite de această situație pentru că încă de la începutul acestui an CNVM a făcut o analiză referitoare la statutul Rasdaq însă rezultatele nu s-au concretizat în nici un fel. Mai mult, în urma raportului, comisia valorilor mobiliare nu a dat nici un fel de indicații în privința vreunei rezoluții referitoare la Rasdaq și a trimis proiect Ministerului de Finanţe prin care se “spală pe mâini” de luarea unei decizii.
Cine este listat pe Rasdaq
Printre companiile clujene listate pe Rasdaq se numără SC Avicola SA Cluj Napoca. În proporţie de peste 99% această societate este controlată de omul de afaceri clujean Ioan Bene. O altă companie listată pe Rasdaq, TCM SA Cluj este controlată în proporţie de peste 92% de acelaşi Ioan Bene. O altă firmă listată pe Rasdaq este SC DE CONSTRUCTII NAPOCA SA CLUJ NAPOCA, cunoscută publicului larg sub denumirea de Napoca Construcţii. De asemenea și ARTA CULINARA SA CLUJ este listată pe Rasdaq însă compania se pregătește de pe acum să își retragă acțiunile de la tranzacționare. O altă companie listată pe Rasdaq şi deţinută de SIF Banat Crişana este COMAT CLUJ SA. Dintre companiile clujene listate pe Rasdaq se evidenţiază un grup de firme care au o legătură între ele. Este vorba de SC Fimaro (Voicu Baciu-27%, Stefan Lasca-27% şi Victor David-25%),
SC FIMARO DEVELOPMENT SA CLUJ NAPOCA (Radu-32%, Mircea Pinte-24%, Finas Invest-12%, alţi acţionari-30%). Şi cel mai bogat clujean, Ştefan Vuza, are o societate listată pe Rasdaq, SC Sinterom. De asemenea, Gabriel Cârlig mai deține SC Argos SA, SC Flacăra este controlată de Jolidon. Pe aceeași piață se mai regăsesc Clujana, fabrica administrației județene, și Napochim, suspendată de curând de la tranzacționare.
Cum s-a “născut” Rasdaq
Unul dintre cei care au luat parte la “nașterea” Rasdaq a povestit în ziarul Bursa modul în care a apărut această piață. “Am să dezvălui câteva detalii asupra implicării mele personale şi a rolului ziarului BURSA, în perioada de concepere, de către consultanţii americani, a pieţei Rasdaq (toamna anului 1995, până în primăvara lui 1996), detalii niciodată publicate până acum, care ar putea lămuri unele întâmplări mai vechi (generatoare de zvonuri false) şi să arunce o lumină asupra a ceea ce se petrece acum. M-am bucurat când, în toamna lui 1995, au venit americanii de la USAID, chemaţi (prin spatele premierului Nicolae Văcăroiu) de Ştefan Boboc (preşedintele CNVM de atunci, singurul din istoria planetei, cu o funcţie ca asta, care a ajuns la pârnaie) să-l ajute la dezvoltarea pieţei noastre de capital. Pe atunci, ziarul BURSA încuraja constituirea pieţei noastre de capital, cu mijloace publicistice – în afara articolelor publicate, organizaserăm rubrici de mică publicitate unde apăreau anunţuri de vânzări şi de cumpărări de valori mobiliare (iniţial, Certificate de proprietate, ulterior, acţiuni din programele pilot de privatizare, din anul 1993 şi de la începutul lui 1995)”, spune persoana sub protecția anonimatului.
