Avocat Mircea Ilian

Crima din Mediaș a declanșat un alt val de controverse în România. Pe de o parte sunt cei care pun nefericitul eveniment în cârca PSD-ALDE, iar pe de cealaltă parte se vorbește de manipulări și dezinformări. Acuzațiile curg de ambele părți, așa că avocatul clujean Mircea Ilian explică ce este recursul compensatoriu, cum funcționează și care este de fapt marea problemă în România.

Povestea pe scurt a crimei de la Mediaș

Un tânăr de 25 de ani a murit, duminică, la Spitalul din Mediaş, judeţul Sibiu, după ce acesta fiind înjunghiat în timpul nopţii, în urma unui conflict izbucnit între mai mulţi localnici, într-un club, apoi continuat în stradă. Conform surselor judiciare, conflictul a pornit în urma unor neînțelegeri mai vechi între două grupuri de tineri. Principalul suspect, Marius Rusu, în vârstă de 30 de ani a mai fost condamnat pentru tentativă de omor, fiind eliberat din închisoare la sfârșitul lunii mai 2018. Controversele au apărut după ce în presă s-a scris că agresorul ar fi fost eliberat în baza recursului compensatoriu.

Opoziția se agită. PSD contraatacă

Cei mai mulți dintre politicieni aruncă vină pe PSD-ALDE care, potrivit acestora ”apără interesele infractorilor”. Un astfel de mesaj a fost transmis de prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan. Tot în acest context, vicepreşedintele PNL Gigel Ştirb a anunţat că va propune o moţiune simplă împotriva ministrului Justiţiei Tudorel Toader.

Totodată, liderul USR, Dan Barna a anunțat că partidul va depune o inițiativă de abrogare a Legii recursului compensatoriu, iar președintele PMP, Eugen Tomas, susține că în orice ţară normală în care s-ar întâmpla o grozăvie precum crima de la Mediaș, miniştrii responsabili şi-ar da demisia sau ar fi demişi.

Printre cei care au adus critici se află și Monica Macovei care spune că ”Toader și PSD&ALDE sunt vinovați pentru eliberarea deținuților prin legea recursului compensatoriu”. Totuși, Macovei o ‘exonerează’ pe Raluca Prună, fostul ministru al Justiției din guvernul Cioloș, cea care a inițiat legea recursului compensatoriu.

”Chiar dacă legea a fost scrisă de altcineva, chiar dacă a fost aprobată când ministru era Iordache, pe Toader nu îl împiedica nimeni, după ce a ajuns ministru, să se opună ferm adoptării ei în Parlament (…)”, spune Monica Macovei.

În acest context, PSD îi acuză de ipocrizie pe cei care îl fac responsabil pe Tudorel Toader pentru eliberarea condiţionată a unor infractori care recidivează, spunând că acesta nu are nicio legătură cu legea recursului compensatoriu. De asemenea, afirmă că autorul crimei de la Mediaş, crimă care a readus în discuţie efectele legii recursului compensatoriu, nu a fost eliberat în baza acesteia.

Avocat Mircea Ilian: Problema cea mai mare nu e eliberarea în baza recursului compensatoriu

Avocatul Mircea Ilian a explicat pentru Gazeta de Cluj ce este recursul compensatoriu, cum funcționează și care este de fapt marea problemă în România.

”Recursul compensatoriu, așa cum îi spune și numele a fost conceput ca și o măsură compensatorie pentru detenția în spații improprii, practic a fost introdus prin Legea 169/2017. Cum funcționează recursul? Recursul acestea, în esență, a generat mai multe zile câștigate – la fiecare lună executată în condiții improprii se considerau câștigate încă 6 zile – un deținut poate câștiga fie prin recurs, fie prin muncă. Și nu înseamnă neapărat că recursul compensatoiu generează eliberarea unor persoane. Recursul compensatoriu generează niște zile câștigate, astfel încât se atinge fracția care te face propulzabil pentru eliberare condiționată. Oamenii respectivi, despre care s-a tot vehiculat în presă că au fost eliberați în baza recursului compensatoriu, de fapt au fost eliberați printr-o procedură de eliberare condiționată. Și în cadrul acelei proceduri, îndeplinirea fracției de pedeapsă este doar un element. Pentru eliberare, vine o comisie din cadrul penitenciarului care formulează o propunere care ulterior, un judecător este cel care propune eliberarea sau nu condiționată a persoanei. Pe lângă acest fapt, contează o sumedenie de alte elemente alături de îndeplinirea fracției.

Pe de altă parte, eu cred că această problemă s-a dezbătut în ultima vreme în presă greșit, probabil în necunoștință de cauză. Am constatat că lumea e revoltată că persoane eliberate condiționat au comis din nou infracțiuni. Dvs. chiar credeți că dacă persoanele respective nu ar fi beneficiat de recursul compensatoriu și nu ar fi îndeplinit fracția de eliberare condiționată, peste trei, șase luni sau un an, ar fi avut un alt comportament? Problema cea mai mare e că persoanele ies din penitenciar fără să beneficieze de niciun fel de reabilitare. Teoretic, statul în penitenciar ar trebui să genereze o reeducare a persoanei, ceea ce nu se întâmplă în România – asta e marea problemă!

Din nefericire, eu nu cred că acea perioadă în plus petrecută în penitenciar generează o reeducare. Adică dacă o persoană va comite noi infracțiuni, la fel o va comite și dacă e eliberată mai repede și dacă e eliberată mai târziu cu trei luni. Problema cea mai mare nu mi se pare că e eliberarea mai repede în baza recursului compensatoriu, ci problema cea mai mare mi se pare că sistemul penitenciar din România nu reușește să reeduce și să reabiliteze oamenii. De aceea se ajunge să comită noi infracțiuni. În esență, recursul compensatoriu, așa cum a fost el gândit, e o măsură ca să compenseze cumva condițiile impropri de detenție și cumva să protejeze statul român împtriva altor forme de despăgubiri, spre exemplu, eventuale persoane care cer despăgubiri prin Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Văd oameni care ies din penitenciar fără să i se fi îmbunătățit deloc educația sau pregătirea. Dimpotrivă, cu puțin ghinion, de foarte multe ori ies chiar mai ”înrăiți” din penitenciar”. Deci, în concluzie, nu se ajunge la comiterea de noi infracțiuni în baza recursului compensatoriu”, a declarat avocatul Mircea Ilian.

Avocat Mihai Neamț: Cine nu s-a educat în 5 ani, nu se educă nici în 5 ani și patru luni

Avocatul  clujean Mihai Neamț spune despre recursul compensatoriu că e o obligație pe care statul român o are față de CEDO și este de părere că, câteva luni în minus de detenție nu are o amprentă atât de puternică asupra unui om.

”În 2016 s-au pus în eliberare mult mai mulți deținuți decât acuma și e o obligație pe care România o are față de deciziile CEDO. Cine nu s-a educat în 5 ani, nu se educă nici în 5 ani și 4 luni. Recidiva, din punct de vedere statistic, este sub media anilor 2000-2010. Sunt hipermediatizate incidentele, dar infracționalitatea nu a crescut în mod real. E aceeași amprentă statistică, același ritm de recidivă ca și înainte. Și în plus e o obligație – statul român nu a făcut pușcării mai multe, deci nu a asigurat condiții de detenție, deci până nu rezolvă chestia aceasta, nu are ce face, trebuie să dea o variantă compensatorie: fie recurs, fie bani”, a declarat avocatul Mihai Neamț.

danilet
Judecătorul Cristi Danileț strânge semnături

În contradictoriu cu cele arătate mai sus, Asociația VedemJust, fondată de judecătorul clujean Cristi Danileț, cere într-un apel postat pe Facebook abrogarea Legii recursului compensatoriu. De asemenea, magistratul clujean cere ajutor pe pagina sa de Facebook pentru a strânge semnături pentru o petiție pentru a se abroga legea amintită mai sus.

„ALERTĂ! România a devenit o ţară nesigură, căci infractori periculoşi sunt în libertate. VeDemJust solicită Parlamentului României iniţierea procedurilor pentru abrogarea Legii recursului compensatoriu nr. 169/2017! Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie atrage atenţia asupra creşterii numărului de infracţiuni cu violenţă în România, majoritatea comise de recidivişti eliberaţi din penitenciare mai devreme decât perioada stabilită prin hotărârile de condamnare. Astfel, doar în ultima lună opinia publică a fost oripilată de înregistrări video privind o tânără din Alba Iulia care a fost atacată într-o scară de bloc, o adolescentă de 15 ani din Constanţa care a fost tâlhărită pe stradă, o barmaniţă din Timişoara care a fost jefuită după ce a fost bătută cu cruzime de un bărbat, un interlop din Iaşi care violat o tânără de 17 ani racolată într-un club, un tânăr care a fost omorât sâmbătă seara la Mediaş de un bărbat condamnat anterior pentru omor. Legea nr. 169/2017 – prin care 30 de zile de detenţie se consideră a fi executate 36 de zile – s-a aprobat fără vreun studiu de impact. Ea a obligat judecătorii să elibereze condamnaţii mai înainte de a-şi ispăşi pedepsele. România nu are capacitatea de a integra persoanele eliberate din penitenciar, motiv pentru care rata recidivei şi este de 60-70%. Serviciul de Probaţiune este total depăşit de situaţie, neavând resursele umane şi financiare pentru a-i supraveghea pe cei liberaţi. S-a ajuns, astfel, în situaţia ca efectele acestei legi să fie periculoase pentru integritatea fizică şi chiar viaţa cetăţenilor oneşti. La această reglementare dovedită ca periculoasă se adaugă greutăţile Poliţiei în a-i prinde pe unii criminali (peste 300 de autori ai unor omoruri sunt neprinşi); acordarea mult prea uşoară a liberărilor condiţionate de către unii judecători, uitându-se că liberarea este o vocaţie şi nu un drept al condamnatului, astfel că ea nu trebuie să se acorde automat când sunt îndeplinite condiţiile formale prevăzute de lege; stabilirea de către unii judecători de sancţiuni inadecvate pentru infracţiuni cu violenţă, constând în pedepse prea mici sau acordându-se chiar suspendarea pedepsei (inclusiv pentru tentativă de omor!); lipsa din comunicarea publică a instanţelor de informaţii regulate despre arestarea şi condamnarea persoanelor care comit infracţiuni cu violenţă, uitându-se astfel de rolul pedepselor în prevenţia generală, populaţia trebuind să fie înştiinţată cu privire la reacţia justiţiei faţă de asemenea fapte. Astăzi, siguranţa cetăţenilor este în pericol, astfel că VeDemJust solicită reacţia adecvată a oamenilor legii: Parlamentul trebuie să adopte legi care să protejeze oamenii nevinovaţi; Poliţia trebuie să reacţioneze imediat pentru prinderea răufăcătorilor; Parchetul trebuie să administreze rapid probele; Justiţia trebuie să sancţioneze foarte aspru infractorii care pun în pericol siguranţa şi viaţa cetăţenilor“, este apelul Asociației VedemJust.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here