Legea supermarketurilor, promulgată. Ce se va schimba în marile magazine

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, 11 iulie, legea prin care marile magazine sunt obligate să comercializeze produse provenite din plan local în proporţie de 51%. Legea prevede şi interdicţia comercianţilor de a percepe taxe suplimentare, cum ar fi taxa de raft. Proiectul a fost criticat de reprezentanţii retailerilor şi ai patronatelor. Legea a fost adoptată de Parlament pe 8 iunie

Proiectul prevede ca marile magazine să aibă pe rafturi carne, fructe şi legume din producţie românească în proporţie de cel puţin 51%, alimente care trebuie să provină dintr-un „lanţ scurt” de aprovizionare.

„Lanţul scurt de aprovizionare este un lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică la nivel local şi regional şi relaţii strânse între producători, procesatori şi comercianţi”. Astfel, „comercianţii – persoane juridice autorizate au obligaţia ca pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, provenite din lanţul scurt de aprovizionare”, se arată în proiectul de lege.

Legea vizează că excepţie fac comercianţii cu o cifră de afacere de până la 2 milioane de euro, echivalentă în lei. Metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare va fi aprobă prin hotărâre de Guvern.

Proiectul de lege criticat

Marii retaileri (”retail” sau ”vânzare cu amănuntul este acea activitate comercială ce presupune vânzarea unui produs direct către consumatorul final), au criticat proiectul de lege, susţinând că multe dintre magazine, supermarketuri si hipermarketuri, s-ar putea închide. Proiectul de lege care îi obligă pe marii comercianţi din România să vândă produse româneşti în proporţie de minim 50% poate duce la închiderea supermarketurilor sau chiar a hipermarketurilor, potrivit lui George Bădescu, director executiv al Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România. (AMRCR).

„Această lege duce la subminarea marilor lanţuri de magazine. Dacă va intra în vigoare va crea un mediu ostil, poate conduce la suspendarea licenţei de funcţionare a unei reţele, iar în final poate conduce la închiderea unor magazine. Retailerii pot lua decizia închiderii operaţiunilor”, a mai declarat George Bădescu, director executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România. (AMRCR)

Reprezentanţii AMRCR au spus că impunerea către comercianţi ca 51% din produsele aflate pe raft să provină din „lanţul scurt de aprovizionare“ îi avantajează pe producătorii necompetitivi, dar ataşaţi unor grupuri de interese, cărora li se garantează practic businessul indiferent de performanţă. „Această prevedere nu este însă în niciun caz favorabilă consumatorilor – cărora li se restrânge libertatea de a alege – şi nici de natură să îi ajute pe micii producători români, care vor fi în pericol să fie eliminaţi de alţi producători din zonele adiacente României“.

Nici Consiliul Concurenţei nu a agreat acest proiect de lege, susţinând că ridică o semne de întrebare privind modul de aprovizionare al magazinelor mari.

“Consiliul Concurenţei nu se opune proiectului de lege. Înţelegem că pentru sănătate primează consumul de produse proaspete. De asemenea, înţelegem că producătorii locali trebuie ajutaţi, dar nu ştiu dacă aceasta este cea mai bună variantă. Am ridicat întrebarea care vor fi autorităţile care vor verifica dacă aceşti comercianţi îşi vor îndeplini obligativitatea. În plus, nu ştim încă ce va fi denumit ‘produs românesc’: produs în România sau produs de o companie cu capital românesc”, a declarat Daniela Bădilă, director în cadrul autorităţii pentru concurenţă. Conform oficialului Consiliului, producătorii români ar trebui să se asocieze, pentru că, dacă vor rămâne disipaţi, nu vor putea reprezenta o forţă în negocierile cu retailerii”.

Reprezentanţii marilor reţele comerciale îşi exprimă speranţa că „în România vor continua să existe decidenţi responsabili, deşi, din păcate, unii dintre ei au preferat astăzi să rămână tăcuţi, lăsându-i pe ceilalţi să trâmbiţeze cu seninătate triumful populismul rudimentar“.

De asemenea, aceştia arată că rămân încrezători că aceşti factori de decizie vor analiza situaţia şi se vor implica pentru a împiedica „efectele dezastruoase pe care această lege le va induce cu siguranţă în economia românească“.

Efecte viitoare ale proiectului de lege

Printre posibilele efecte viitoare, AMRCR menţionează creşterea preţurilor şi naşterea unei spirale inflaţioniste greu controlabile, reapariţia practicilor centraliste abuziv-primitive, pierderi de locuri de muncă  şi chiar o sub-aprovizionare comercială, toate decontate în final de consumatorul obişnuit.

Înainte ca legea să fie promulgată, AMRCR arăta că, dacă va fi aprobată în forma actuală, Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare va duce la crearea unui mediu economic extrem de ostil pentru retaileri şi chiar la decizia de închidere a unor lanţuri de magazine.

George Bădescu a mai declarat într-o conferinţă de presă că modificările legii au în vedere anularea taxelor de raft, un termen de plată mai scurt pentru produsele fresh, plus obligativitatea de a pune pe rafturi produse româneşti în proporţie de 51%, prevederi cu care retailerii nu sunt de acord.

„De fapt, fiecare dintre aceste prevederi principale ale Legii menite să susţină produsele made in Romania se vor întoarce, până la urmă, împotriva producătorilor români, cei care ar trebui protejaţi şi, nu în ultimul rând, împotriva consumatorului“, a subliniat George Bădescu

Efectele negative generate pe plan financiar, în urma aplicării modificărilor Legii 321, vor fi creşterea preturilor la produsele româneşti, migrarea consumatorilor către o piaţă nefiscalizată şi anularea efectelor benefice ale reducerii TVA-ului la produse alimentare– vor duce, inevitabil, la creşterea inflaţiei, enumera directorul executiv al AMRCR.

”Dacă un retailer nu va mai factura către furnizori aceste aşa zise taxe de raft sau taxe de servicii, acesta va fi obligat să le ducă, direct proporţional, în preţurile de la raft pentru a evita pierderile“, potrivit reprezentanţilor hipermarketurilor.

Printre modificările aduse Legii 321 se numără şi implementarea unui termen de plată de 7 zile pentru produsele fresh şi 30 de zile la restul produselor.

”Produse proaspete şi sănătoase româneşti pentru consum”

Chiar dacă marii retaileri au criticat proiectul de lege, susţinând că multe dintre magazine, supermarketuri si hipermarketuri, s-ar putea închide, iniţiatorul legii, Marin Anton, a spus că toţi consumatorii vor beneficia de pe urma acestui act normativ.

„Sper ca din momentul în care legea va apărea în Monitorul Oficial românii să ştie că vor putea cumpăra de la supermarketuri produse alimentare cu 20% minimum. Un al doilea aspect foarte important pentru toţi românii, toţi consumatorii din supermarketuri, este acela că produsele româneşti, produsele alimentare româneşti, vor fi în proporţie de 51% prezente pe rafturile supermarketurilor. Asta înseamnă că, atât producătorii români, cât şi consumatorii români vor avea produse proaspete şi sănătoase româneşti pentru consum”, a spun Anton.

Amenzi usturătoare pentru cei care încalcă această lege

Dacă legea va fi aplicată, dar nu va fi respectată, conducerea magazinelor riscă amendă de la 100.000 de lei şi poate ajunge până la 150.000 de lei. Sau chiar mai rău, suspendarea de până la şase luni a magazinului. Legea vizează supermarketuri şi hipermarketuri cu cifra de afaceri mai mică de două milioane de euro.

Reprezentanţii marilor magazine nu se opun acestei propuneri legislative, dar cer garanţii de la stat că nu vor rămâne cu rafturile goale.

 Producătorii încântaţi de această lege

Termenul ”românesc” nu apare în lege, pentru a nu fi sancţionaţi de Bruxelles. Este înlocuit de ”lanţ de alimente scurt”, care poate să însemne şi produse româneşti, dar şi ungureşti  sau bulgaresti. Astfel, fermierii noştri scapă de competiţia cu Orientul, dar trebuie sa coopereze pentru a ţine piept celei din regiune. Cei care vor decide cât de scurt e lanţul sunt inspectorii Ministerului Agriculturii.

Pentru fermierii români, care aşteptau un ajutor din partea statului, vestea este una bună. Acelaşi lanţ scurt înseamnă mai puţini intermediari, deci un preţ mai bun pentru ei. O producătoare din Piaţa Flora din Cluj-Napoca ne-a declarat că este o idee legislativă foarte bună, care este spre beneficiul oamenilor, al consumatorilor. S-ar găsi pe rafturi produse proaspete şi sănătoase.

„Ideea este foarte bună, dar e greu de adunat oameni. Producătorii trebuie să aibă încredere, contractele să nu fie aşa rigide. Un lucru foarte important este să se ţină cont de starea vremii, trebuie discutat amănunţit. Eu singură, ca şi producătoare, aş putea să asigur o parte. Se pot da produse proaspete, anumite cantităţi. Trebuie să existe o înţelegere între producători şi supermarket. Pentru noi ca producători ar fi un ajutor enorm, mai ales că nu se vor mai impune preţuri minime. Până în prezent, nu am fi avut nicio şansă, acum poate că am avea. E un lucru foarte bun pentru noi. Eu personal aş putea să aprovizionez cu salată, ridichi, spanac, ceapă verde, ardei, gogoşari, capia, roşii, ardei iuţi, morcovi, pătrunjel, ţelină, deci toată gama. Problema este că noi ne având sere încălzite nu o să putem face decât din martie până în octombrie-noiembrie. Deci doar produsele de sezon. La supermarket nu se acceptă orice, dar să se ţină cont de penalităţi în cazul în care porneşte o grindină şi nu mai putem aproviziona. Ideea legislativă este foarte bună. Ne-ar ajuta şi pe noi ca producători, dar nu în ultimul rând oamenii ar mânca produse proaspete şi sănătoase”, ne-a declarat o producătoare din Piaţa Floreşti.