După traseul apei de anul trecut – materializat într-o expoziţie de excepţie, „Apa á la Cluj”  – cursanţii secţiilor de arte vizuale ale Şcolii de Arte Cluj vor porni, pe 7 august 2018, într-o călătorie de documentare, prin mai multe obiective cultural-turistice ale judeţului, care au la bază lemnul. Astfel, „Traseul lemnului” va începe în Cluj-Napoca, la Secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei din parcul Hoia, de la bisericile din lemn aflate acolo – bisericuţa din lemn din Cizer, ridicată de Horea în 1733, unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură de lemn din România şi cea din Petrindu, realizată în 1612 de către Dumitru Ispas din Gilău – ambele recent restaurate şi redate circuitului turistic. De acolo, grupul cursanţilor Şcolii de Arte Cluj se va îndrepta spre Munţii Apuseni, „patria lemnului”, dar nu înainte de a se documenta la Biserica de lemn din localitatea Dângău-Mare, comuna Căpuşu-Mare, un monument istoric spectaculos, construit din lemn de brad şi stejar în anul 1864. În drumul lor spre munte, artiştii amatori şi coordonatorii lor vor poposi la Râşca, unde se află monumentul de la Sălănducu, cu o poveste fabuloasă despre o bătălie purtată de oştile voievodului Gelu, în care a căzut unul dintre căpitanii săi cei mai apreciaţi, Sălănducu. Mama lui Sălănducu a pornit pe meleagurle Râştii în căutarea fiului ei şi, plină de durere pentru că nu l-a mai găsit, a vărsat atât de multe lacrimi, încât toată Gârda s-a umplut de pietricele, acestea fiind numite de către bătrânii satului „bănucăi”. Tot în Râşca va fi vizitată şi Moara Petrii lui Iosivu Bătrânului din Valea Râştii, loc unde odinioară sătenii depănau amintiri sau îşi urseau planuri de viitor şi totodată monumentul construit de Ioan Petre şi prof. Ioan Vâtcă, în „semn de amintire a strămoşilor, care s-au aşezat pe aceste locuri în 1637, întemeind comuna Râşca”. Ajunşi la Huedin, cursanţii vor avea privilegiul de a face cunştinţă cu renumitul meşter în lemn Ştefan Bara, autorul unor troiţe, în Huedin şi în Filduri (Sălaj), al cărui atelier îl vor vizita, prilej cu care acesta îi va plimba pe cursanţi pe la câteva lucrări ale sale şi la alte obiective cultural-turistice sau artişti din zonă, care lucrează în lemn.  După aceea, grupul de cursanţi şi experţi ai Şcolii de Arte Cluj va vizita Muzeul particular Vincze – Kecskes din Sâncraiu, amenajat într-o proprietate mai veche construită în 1850 şi folosită de familie ca bucătărie de vară, depozit de lemne şi depozit de cereale. Următorul obiectiv ce va fi vizitat este moara de apă – sau vâltoarea – din localitatea Bologa, localitate situată la numai câţiva kilometri de Huedin, folosită şi în zilele noastre la curăţarea ecologică a covoarelor, cergilor, păturilor şi obiectelor groase de îmbrăcăminte ale localnicilor din zonă. După întoarcerea la Huedin, pentru a lua drumul muntelui, grupul va vizita în localitatea Călăţele şi o casă veche de 150 de ani, de la numărul 381 A, proprietate a cetăţeanului Vuşcan Teodor. Tot în Călăţele, mai precis în cimitir, cursanţii vor avea ocazia să admire şi un gorun, vechi de 200 de ani, martor tăcut al vremurilor, de o mărime apreciabilă – circumferinţa sa fiind cuprinsă, cu mare dificultate, de patru persoane. Apoi, ajunşi în vârful crestelor Apusenilor, la Măguri-Răcătău, vor putea vizita rezervaţia „Împărăţia lui Zamolxe”, o rezervaţie zoologică ce se întinde pe o suprafaţă de 514 ha, cuprinzând specii de animale sălbatice şi de arbori seculari. Tot pe aria comunei va putea fi vizitată şi Turbăria de la Căpăţâna, cu valoare botanică, pusă sub protecţie în anul 1969, situată pe creasta principală a masivului Gilău-Muntele Mare, la altitudinea de 1600 m. Iar la întoarcere, la Muzeul de Istorie din Turda, va putea fi admirată, fotografiată şi schiţată Troiţa lui Mihai Viteazu, realizată în 1928 de către Comitetul Femeilor Române din Turda, la recomandarea şi dorinţa regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, cu ocazia vizitei lor în zonă, în anul 1919. În continuare, programul de valorificare a documentelor fotografiate, filmate sau schiţate, procurate pe traseu va fi următorul: pe data de 8 august – muncă la gospodăria d-nei Felicia Răcean, coordonatorul cursului de Arte Vizuale a secţiilor externe Turda – Câmpia Turzii iar în zilele de 9 şi 10 ale lunii artiştii amatori vor finisa lucrările în atelierele lor de acasă. Urmând ca după debutul noului an educaţional expoziţia să-şi urmeze, la rândul său, traseul său de sine stătător, în minţile şi sufletul publicului… Timp de un an, până când va fi abordată o nouă temă de lucru, „Piatra á la Cluj”, care va însemna un alt parcurs, la fel de impetuos, al cursanţilor Şcolii de Arte Cluj spre alte obiective cultural-turistice de interes….   

20170707_143825

20170704_185116_resized

20170707_150902

20170703_150213_resized

 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.