Lenea a cauzat abuz și discriminare în Serviciul de Urbanism din Cluj-Napoca

Inspectorii Serviciului de Urbanism din Cluj Napoca își acuză superiorii ierarhici de abuz și discriminare, aceștia primind de efectuat nu numai munca lor obligatorie zilnică, dar și actele a altor trei angajați care par ținuți în puf de către șefii de serviciu. Un astfel de volum de muncă le poate afecta fizicul și psihicul, aceștia fiind într-un stres constant și trebuie să rămână la locul de muncă pentru ore suplimentare.

Mai mulți angajați ai Serviciului de Urbanism din Cluj-Napoca se luptă de luni întregi cu un presupus act de discriminare și abuz. În același timp, aceștia acuză șeful de serviciu că ar dori să saboteze intenționat și pe termen lung activitatea serviciului prin transformarea unor posturi în cerințe de formă, plimbat de cutii și răspuns la telefoane.

În pofida faptului că angajații au trimis diverse informări și solicitări conducerii, această situație nu a putut fi rezolvată de luni de zile. O scrisoare a fost trimisă și primarului, unde aceștia informau exact situația prin care trec.

Angajații din instituție se ocupă de soluționarea unor acte precum certificate de urbanism, avize de primar, petiții, plângeri prealabile, răspunsuri către instanța de judecată, contestații la expertize tehnice extrajudiciare, răspunsuri la note interne, adeverințe pentru schimbarea destinației în CF și verificări de teren, printre multe altele. De munca acestor oameni se bazează nu numai comunitatea orașului, dar și nevoi personale ale oamenilor care se află în procese la instanță. În rândul acestor angajați s-ar afla trei persoane care nu îți îndeplinesc sarcinile la timp, pleacă în diverse concedii și vacanțe fără a finaliza volumul de lucru acordat lor, iar actele ajung responsabilitatea celorlalți angajați după ce termenul de soluționare a expirat.  

Trei angajați din instituție refuză să își îndeplinească sarcinile la timp iar treaba lor revine asupra celorlalți angajați 

Situația frustrustrantă prin care trec angajații inspectori la Serviciul de Urbanism Cluj este provocată de trei colegi care nu reușesc să soluționate dosarele pe care le primesc și rămân cu ele restante. 

”I-am ajutat mereu și le-am oferit nenumărate șanse fără sa vedem vreo îmbunătățire a situației lor, spre exemplu dna Florea acum 2 săptắmâni avea în lucru 37 đe acte iar după 2 săptămâni în care nu a mai primit acte pentru soluționare, situația ei era aproape identică (33 de acte), iar d Bucur după două săptămâni în care nu mai primit acte încă este în lucru cu 17 acte deşi restul actelor au fost redistribuite la colegi. Toți cei 3 au vechime în serviciu și nu se mai poate considera ca sunt incepatori. Colegul Dorin Bucur a fost scos în cursul anului 2020 o perioada de timp maí mare de la primit acte pe motiv că va participa la comisia de acord unic care nu s-a mai înființat. Acești funcționari nu ştiu aprecia funcția pe care o ocupă în condițiile actuale de criza economică și epidemiologică, când o mare parte din populația din domeniul privat este în șomaj tehnic. Cred ca li se cuvine postul pe care îl ocupă, fără sa facă nici cel mai mic efort să-și dea interesul la locul de munca.

Este curios faptul că deşi şeful de serviciu Dna Sanda Spiroiu recunoaşte incompetența celor 3 funcționari publici și faptul ca aceştia nu se pot integra în colectiv și nu pot face față cerințelor postului deşi au fost angajați de către conducere pe acele posturi care necesitau anumite pregătiri și recomandări, aceasta îi apară și îi protejează în mod constant și nejustificat și cu interes ascuns, de ce domnule Primar? 

Incurajand astfel incompetența și lenea, în condițiile în care subsemnații dorim să ne îmbunătățim performanțele atât indívidual cât şi la nivelul colectivului Serviciului.” declară inspectorii revoltați în scrisoarea transmisă lui Emil Boc. 

În aceeași scrisoare, aceștia mențină faptul că numărul de acte care le sunt transferate acestora pentru soluționare este în creștere. La o scurtă analiză în programul Infocet, aceștia au aflat că respectivii trei colegi nu mai primiseră nici un act adițional de soluționat de mai mult de o săptămână la momentul redactării scrisorii, în condițiile în care angajatilor le sunt alocate aproximativ 7-8 dosare noi în fiecare zi. 

Fac treaba altuia, riscând sancțiune dacă nu reușesc să o facă și pe a lor 

Într-o informare, angajații au oferit diverse motive pentru care refuză primirea spre soluționare a acelor documente: 

”Termenele de soluționare a dosarelor redistribuite sunt cu mult depășite iar angajații nu doresc să își asume răspunderea pentru eventualele amenzi, reclamații sau litigii în instanță; 

Este o muncă titanică ce implică multe ore suplimentare, iar din cauza oboselii se creează un deficit de atenție; 

Actele noastre primite, care sunt în lucru, vor ieși din termen din cauza prioritizării actelor colegilor care au deja termen expirat. Întârzierea repetată în rezolvarea sarcinilor de serviciu constituie abatere disciplinară.”

Angajații menționează în document că respectivilor colegi li s-au dat nenumărate șanse de care nu au profitat, fiind scoși în mod constant din repartizarea aleatorie. 

Mai mult de atât, șefii ierarhici îi obligă pe subsemnații informării să soluționeze dosarele redistribuite în termen de trei zile. 

Astfel, aceștia consideră că această atitudine a șefilor de serviciu este un act de abuz la adresa lor și constituie hărțuire în conformitate cu Legea 167/2020.  

Inspectorii angajați susțin că din pricina acestui tip de comportament abuziv, mai mulți angajați au fost nevoiți de a-și da demisia de la Serviciul de Urbanism sau au ales să meargă în cadrul altor direcții. 

COVID ținut ascuns 

Una dintre cei trei angajați care sunt considerați o problemă este Ramona Florea care ar fi fost infectată cu coronavirus și nici un inspector din cadrul Serviciului de Urbanism nu a fost informat și avertizat de această situație. Colegii ei nu știu dacă Direcția de Sănătate Publică a fost informată pentru a lua măsurile de protecție ce se impun. 

După spusele inspectorilor, șefii direcți cunoșteau această situație  și nu au luat nicio măsură de protecție pentru restul angajaților, chit că aceștia au luat contact direct cu persoana infectată.

Cerințele angajaților care acuză abuzul 

Angajații solicită un personal competent și calificat; 

O resetare administrativă și o modernizare a serviciului; 

Să fie dispusă în scris imposibilitatea întocmirii notelor interne pentru scoaterea inspectorilor de la repartizarea aleatorie a dosarelor; 

Refuzul modificării fișei postului acelor trei angajați cu alte atribuții și sarcini de formă; 

Rezolvarea acestor situații abuzive.

Legislația ce privește abuzul la locul de muncă

Angajații acuză superiorii acestora de abuz și discriminare la locul de muncă, enumerând legea 167/2020 care privește comportamentul abuziv sau degradant la locul de muncă. 

Conform Legii nr 167/2020 privind modificarea și completarea OUG nr 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare art 2, constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comporgtament exedrcitat cu privire la un angajat de către alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern , și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor și demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:

a) conduită ostilă sau nedorită;

b) comentarii verbale;

c) acțiuni sau gesturi.

(5^2) Constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înțelesul prezentei legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă.

(5^3) Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală. Niciun angajat nu va fi sancționat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă.

(5^4) Angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condițiile legii și ale regulamentului intern al angajatorului. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravențională sau penală a angajatului pentru faptele respective.

(5^5) Angajatorul are obligația de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă.

(5^6) Este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă.

(5^7) Angajatul, victimă a hărțuirii morale la locul de muncă, trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărțuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condițiile legii. Intenția de a prejudicia prin acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită.

Nimeni nu s-a obosit să rezolve situația 

Angajații Serviciului de Urbanism sunt la capătul puterilor, după foarte multe informări, sesizări și plângeri depuse, fără ca nimeni să le acorde pic de atenție. 

Reporterul Gazeta de Cluj a luat legătura cu Directorul Executiv al Serviciului de Urbanism, doamna Corina Ciuban, pentru un punct de vedere asupra situație, însă aceasta a refuzat să comenteze motivând alegerea prin fraza ”nu eu mă ocup cu asta”, și ne-a transmis să trimitem o solicitare prin biroul de Mass-media al Primăriei Cluj-Napoca. 

A fost transmisă o solicitare către Primăria Municipiului Cluj-Napoca, care nu a răspuns la toate întrebările adresate, transmițând o singură propoziție: 

”Situațiile sesizate în plan intern, dacă există, sunt soluționate potrivit procedurilor și prevederilor legale.”

Asta înseamnă că în pofida tuturor sesizărilor făcute de către angajați, nimeni nu s-a chinuit să rezolve situația asta, deși pune în pericol sănătatea personalului dar și eficiența rezolvării respectivelor dosare.