Liberalul Vlasov inca cinci ani la Camera de comerţ
Chiar daca este contestat de majoritatea preşedinţilor Camerelor de Comerţ judeţene, liberalul ieşean Mihail Vlasov a fost reales in funcţia de şef al Camerei de Comerţ şi Industrie a Romaniei. Impotriva lui Vlasov s-a format un grup de iniţiativa care a trimis petiţii la DNA in care şeful Camerelor de comerţ este acuzat de corupţie, dar pana acum, nu s-a intamplat nimic. Ştefan Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj, spune ca nu il contesta sau susţine pe Vlasov.
Reprezentanţii a 12 Camere de comerţ şi Industrie il contesta pe şeful lor, liberalul Mihail Vlasov, pe care il acuza de acte de corupţie. Ei il acuza pe Vlasov ca a bagat in insolvenţa una dintre cele mai bune afaceri ale Camerei de Comerţ şi Industrie a Romaniei şi ca a cheltuit peste 2,8 milioane de euro din bugetul organizaţiei, fara a putea justifica aceasta suma. “Conducerea CCIR a adus societatea Romexpo Bucureşti de la 26 de milioane de lei profit in 2008, la insolvenţa in 2012. Am trimis sesizari catre DNA cu privire la posibilele acte de corupţie comise de actuala conducere CCIR, dar nu s-a intamplat nimic. In 2011, preşedintele CCIR, Mihail Vlasov, a cheltuit 2.850.000 de euro din bugetul acesteia, fara sa prezinte documente justificative. In sesizarea depusa la DNA, CCIR s-a inchis ca rezultat financiar in 2011 cu o pierdere de 5.142.928 lei (aproximativ 1.200.000 de euro). Asta dupa ce, in 2010, a inregistrat un excedent in valoare de 1.579.913 lei (aproximativ 370.000 de euro). Cu toate ca atat camerele de comerţ judeţene, cat şi presa au trimis zeci de solicitari in care cereau explicaţii despre modul in care aceasta suma a fost cheltuita, conducerea CCIR nu a oferit niciun raspuns”, spun reprezentanţii grupului contestatar.
Unul dintre membrii acestui grup spune ca Vlasov are la dispoziţie circa 10.000 de euro/zi, patru maşini de lux şi o vila care este platita din banii organizaţiei.
“Camera naţionala nu-şi realizeaza atribuţiile stabilite de lege şi statut, Modificarea statutului CCIR in scopul neasumarii responsabilitaţii de catre preşedintele camerei naţionale şi acoperirii unor nereguli in spatele votului colectiv. Falimentul CCIR şi a societaţilor comerciale ale acesteia, Imagine proasta a camerei naţionale. Aroganţa şi infatuarea preşedintelui CCIR au atins cote inimaginabile, pentru Excelenţa Sa, cum ii place şi cum i-a obligat pe toţi supuşii sa-i spuna, Preşedinţii Camerelor de Comerţ judeţene, membre ale CCIR sunt: frustraţi, looseri, instigatori, securişti, necopţi, gunoaie, nemernici”, mai arata comunicatul grupului protestatar.
In pofida acestor proteste, Mihail Vlasov a fost reales in funcţia de şef al Camerelor de Comerţ şi Industrie din Romania
Ştefan Dimitriu spune ca nu face parte din grupul celor care il contesta pe Vlasov, dar nu se numara nici printre susţinatorii liberalului.
“Eu nu ma numar nici printre contestatari, dar nu aş putea spune ca il susţin pe domnul Vlasov. Mai curand aş putea spune ca m-am numarat printre cei care l-au susţinut pe domnul Babiuc (Victor Babiuc, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Romaniei, n.red.) Insa cei care il contesta acum pe Mihai Vlasov, l-au susţinut la mandatul trecut. In legatura cu bugetul de cheltuieli pe anul trecut, Clujul a venit cu o propunere care a fost acceptata, conform careia aprobarea bugetului de cheltuieli sa se faca anticipat in camera de consiliu a Camerei, iar amendamentul a fost aprobat”, spune Dimitriu.
Socru de fost ministru, prieten cu un actual ministru
Mihail Vlasov este foarte bine ancorat in politica romaneasca. Este socrul fostului ministru de Interne, Cristian David, şi este susţinut de Ovidiu Silaghi, actualul ministru a Transporturilor. Conjunctura relaţiilor de care beneficiaza Vlasov a facut posibil ca Oficiile de Registru la comerţului sa treaca din jurisdicţia ministerului Justiţiei in cea a Camerelor de comerţ care, practic, au statutul unui ONG. Printre cei care au militat pentru promulgarea acestei legi pot fi amintiţi senatorul Dan Voiculescu, Cristian David sau Ovidiu Silaghi. Iniţial, aceasta intenţie a fost promovata in 2005 de liberalul Ovidiu Silaghi, fost preşedinte al Camerei de Comerţ Satu Mare, fost deputat şi ministru pentru IMM. In 2005, legea prin care Silaghi incerca sa treaca ORC-urile la Camerele de comerţ a ajuns la Curtea Constituţionala, unde a fost respinsa pe motiv de neconstituţionalitate, pentru ca trecerea unui serviciu public, cu bunuri publice, in domeniul privat, la modul gratuit, este un act neconstituţional. Mai mult, atribuirea ar fi facuta cu nerespectarea principiilor egalitaţii de tratament, transparenţei, proporţionalitaţii şi recunoaşterii mutuale. Apoi, in 2006, Silaghi a revenit cu un alt proiect de lege, in care nu se mai stipula sintagma “Registrul Comerţului”, textul referindu-se doar la serviciile sale, dar şi acest proiect a fost respins. Pentru ca legea sa fie adoptata, deputaţi PSD Ciuca Liviu-Bogdan, Popa Daniela şi senatorii PNL David Cristian, Voiculescu Dan, iniţiatorii ei, au recurs la urmatorul tertip. In legea de infiinţare a camerelor de comerţ au introdus sintagma “de utilitate publica” şi pentru a masca aceasta trecere, au facut referiri la activitaţile registrului comerţului. Conform unor calcule, la nivel naţional, in patrimoniul camerelor de comerţ vor intra circa 30 de milioane de euro, suma care reprezinta valoarea imobilelor in care funcţioneaza oficiile de registru al comerţului şi diferitele taxe care trebuiesc platite pentru o societate comerciala.
Mihail Vlasov a facut şi puşcarie inainte de 1989, fiind condamnat pentru trafic de influenţa, dar dupa 1990 a reuşit sa anuleze sentinţa printr-un recurs in anulare, aratand ca a fost o victima a sistemului. De profesie avocat, a devenit preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi, ulterior fiind ales preşedintele pe ţara a acestei organizaţii. Ultima declaraţie de avere a lui Vlasov dateaza din 2008. Un teren intravilan era completat de o casa, un apartament şi doua spaţii comerciale. Bijuteriile, tablourile şi mobila din case faceau pe atunci 800.000 de euro. Aproape 400.000 de euro şi 400.000 de lei avea Vlasov in conturi cand a ajuns deputat. Conform declaraţiei, cele mai multe venituri proveneau din moda (prin soţia sa) şi avocatura.
Cine il contesta pe Vlasov
Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultura Arad, reprezentata prin dl. Nicolae Bacanu – Preşedinte
Camera de Comerţ şi Industrie Argeş, jud. Argeş, reprezentata prin dl. Ion Branescu – Preşedinte
Camera de Comerţ şi Industrie Bacau, judeţul Bacau, reprezentata prin dl. Doru Simovici – Preşedinte
Camera de Comerţ şi Industrie Bihor, reprezentata prin dl. Ioan Micula – Preşedinte
Camera de Comerţ şi Industrie Braşov, reprezentata prin dl. Nicolae Tucunel – Preşedinte
Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultura Buzau, reprezentata prin dl. Ionel Gagu- Preşedinte
Camera de Comerţ şi Industrie Dolj, reprezentata prin dl. Cristian Dobre – Preşedinte
Camera de Comerţ şi Industrie Harghita, reprezentata prin dl. Csaba Balasi – Preşedinte
Camera de Comerţ şi Industrie Mureş, reprezentata prin dl. Vasile Pop – Preşedinte
Camera de Comerţ şi Industrie Prahova, reprezentata prin dl. Aurelian Gogulescu – Preşedinte
Camera de Comerţ şi Industrie Valcea, reprezentata prin dl. Valentin Cismaru – Preşedinte
Camera de Comerţ şi Industrie Ialomiţa, reprezentata prin dl. Stanca Nicolae – Preşedinte
Razvan Robu
