Sapte ani de procese, 37 de termene de judecata si zeci de marturii ale asa-ziselor parti vatamate. Acestea sunt cifrele primului proces de santaj prin presa instrumentat de catre procurorii DNA, proces al carui deznodamant il vom afla in curand. Dupa ce Judecatoria si Tribunalul Cluj au decis ca Florin Asimionesei si Tocan Alin sunt nevinovati, Curtea de Apel Cluj se va pronunta saptamana viitoare cu privire la solutia finala a acestui controversat dosar. Gazeta de Cluj va prezinta o scurta retrospectiva a celor intamplate in tot acest timp, precum si punctul de vedere al lui Florin Asimionesei, patronul publicatie,
Cazul „Ziua de Iasi” a fost primul dosar de santaj prin presa instrumentat in Romania dupa Revolutie, un dosar care daca se va dovedi ca va fi solutionat printr-o solutie de achitare va demonstra nu dosar incapacitatea procurorilor dar si lipsa acestora de scrupule atunci cand vine vorba de a aduce atingere libertatilor garantate de constitutie. Inceput in anul 2005, dosarul „Ziua de Iasi” a atras atentia opiniei publice si nu numai din mai multe motive, in primul rand datorita „numelor grele” implicate dar si din cauza mediatizarii pana la refuz din prima faza.
Pe inculpati nu-i mai intreaba nimeni de sanatate
In Romania postdecembrista conceptul prezumtiei de nevinovatie functioneaza doar la nivel formal, apare in cursurile studentilor de la drept dar nu este intotdeauna luat in serios. Daca este trimis in judecata, dupa ce primeste calificativul de „inculpat”, o mare parte a opinie publice il considera pe acesta deja vinovat, fara a mai astepta o solutie finala in cauza. Nimeni nu mai vrea sa ascute si punctul de vedere al celui trimis in judecata, sa compare argumentele si sa traga concluzii. Aceasta „justitie cetateneasca” de care multi dau dovada isi are de multe ori originile in informatiile pe care procurorii, titularii functiei de acuzare, le pun la dispozitia mass-mediei, informatii care sunt deseori intentionat alterate. Daca dreptul la un proces achitabil si la prezumtia de nevinovatie sunt incalcate frecvent, cu atat mai grava este atingerea adusa unei institutii de presa, una dintre principalele forte ale unui stat democratic, libertatea presei fiind consfintita chiar de Constitutie. Un asemenea caz a fost dosarul „Ziua de Iasi”, care daca la inceput a facut obiectul mandriei procurorilor, acum, dupa doua achitari si dupa ce multe „parti vatamate” si-au retras plangerile, nu mai face deliciul nimanui. Gazeta de Cluj a discutat cu Florin Asimionesei, patronul fostei „Ziua de Iasi”, in incercarea de a obtine o alta perspectiva cu privire la veridicitatea acuzatiilor aduse si asupra intregului dosar. Dupa ce doua instante de judecata l-au gasit nevinovat, l-am intrebat pe Florin despre ce crede ca au mai putut aduce nou procurorii in incercarea de a rasturna solutia de achitare privind persoana sa si a coinculpatului Alin Tocan. „Nu stiu ce argumente ar mai putea aduce procurorii de caz atat timp cat doua complete de judecatori de la doua instante diferite au constatat ca suntem nevinovati. Totodata, un proces se judeca dupa dovezi, iar daca judecatorii care au analizat acest dosar timp de sapte ani de zile, au audiat zeci de martori si au citit sute de file de documente au ajuns la concluzia ca jurnalistii de la Ziua de Iasi nu au comis nicio infractiune, cred ca pentru procurori este o misiune delicata si in acelasi timp neplacuta din punct de vedere profesional. Nu cred ca in acest moment mai pot exista argumente care sa fie invocate atat timp cat nu exista dovezi. Iar acest lucru nu il sustinem doar noi, ci o confirma si judecatorii a doua instante.” ne-a declarat acesta.
Intrebat daca se considera hartuit de catre procurori, Florin Asimionesei a declarat ca “Procurorii de caz de la Cluj isi fac datoria legala pe care o au. Chiar daca dosarul instrumentat de procurorii ieseni este o facatura, lucru confirmat de judecatori, procurorii din Cluj au obligatia legala de a ataca sentintele pronuntate. Este o chestiune de procedura. In al doilea rand, nu vad de ce procurorii de la Cluj ar dori sa hartuiasca niste gazetari din Iasi. Aici altul a fost substratul…”
Un dosar cu iz politic si care va fi studiat indelung de catre juristi
Numarul mare al “personalitatilor” care s-au constituit parti vatamate, dintre care multi politicieni sau oameni de afaceri, doar ca pe parcursul derularii procesului in fata instantelor clujene sa-si retraga plangerile sau sa le lase in desuetudine, face ca veridicitatea acuzatiilor in acest dosar contra libertatii de exprimare a presei sa para puerile inc el mai bun caz. Intrebat daca este de parere ca intregul dosar “Ziua de Iasi” ar putea fi unul cu caracter politic, Florin Asimionesei ne-a declarat ca “Aici este vorba despre o facatura orchestrata de deputatul Relu Fenechiu si avocatul Mihail Vlasov pe vremea cand PNL era la guvernare. Cei doi au vrut sa puna mana pe afacerea care reprezenta Ziua de Iasi, cel mai puternic cotidian local din judet. Pentru ca nu au putut la acel moment sa cumpere afacerea, au facut aceasta inscenare. Scopul a fost simplu: discreditarea societatii si a oamenilor de la Ziua de Iasi pentru a putea prelua franciza de la proprietarul marcii, cotidianul national Ziua. Au adunat cativa oameni de afaceri care au fost pacaliti sa dea declaratii impotriva noastra. Astfel a aparut acest dosar. Intr-un final, noi am ramas cu procesul, cu imaginea patata, cu ani de zile de umilinte si stres, si chiar fara ziar. Fenechiu si-a atins scopul, devenind patronul cotidianului Ziua de Iasi. Pe parcursul procesului, cei care ne-au reclamat in dosar, si-au dat seama ca au fost pacaliti de Fenechiu. Au vazut ca au fost folositi ca instrumente pentru ca Fenechiu sa preia cotidianul Ziua de Iasi. Si cum ati putut constata, ei au fost total dezinteresati de proces si de finalitatea dosarului. Scopul a fost doar discreditarea pe fondul unui linsaj mediatic
local.” In opinia patronului BZI, libertatea presei, un concept idealist, nu isi gaseste mereu aplicarea in Romania iar dosarul “Ziua de Iasi “ va trebui studiat de catre practicienii de drept pentru a se evita astfel de abuzuri din partea fortei de constrangere a statului. “Ceea ce s-a intamplat cu noi este un precedent periculos pentru toata mass-media din Romania, dar si pentru cetatenii romani. S-a dovedit prin acest caz ca orice persoana interesata, care detine bani sau influenta, poate sa orchestreze actiuni cu consecinte penale asupra oricarei persoane din Romania. Efectul dosarului a fost unul foarte periculos pe termen scurt, deoarece, pentru orice articol publicat in perioada imediat urmatoare, ne trezeam cu acuzatii sau banuieli de santaj. Am fost monitorizati oficial si neoficial mai multi ani de zile dupa deschiderea procesului la presiunile aceluiasi deputat Fenechiu, dar s-a constat ca nu se intampla nimic ilegal la Ziua de Iasi. Oricine poate deveni victima unei astfel de facaturi, iar pana va reusi sa-si dovedeasca nevinovatia, vor trece multi ani de zile, dar in memoria colectiva va ramane cu imaginea unei persoane certate cu legea”, a declarat Asimionesei. Intrebat daca durata si intense mediatizare a acestui dosar l-au afectat in vreun fel, Asimionesei a ne-a marturisit ca “cele mai importante aspecte in viata unei persoane sunt familia si sanatatea. Sanatatea mea, a sotiei si a copilului au avut de suferit. Iremediabil. Familia a trecut si ea prin grele incercari deoarece o astfel de facatura iti marcheaza viata. Sunt momente foarte dificile pe care nu le doresc nimanui si peste care incerc sa trec impreuna cu familia. Sper sa se termine cat mai repede aceasta mizerie si sa pot sa revin la o viata normala.”
Primele instante i-au gasit nevinovati
Dupa 27 de termene de judecata, Judecatoria Cluj a solutionat primul caz de santaj prin presa din Romania, prin achitarea inculpatilor Florin Asimionesei si Alin Tocan, de la cotidianul Buna Ziua Iasi.
Patronul fostului cotidian „Ziua de Iasi” , Florin Ghiocel Asimionesei, si directorul Alin Tocan au fost trimisi in judecata sub acuzatia ca in anii 2000-2004 au santajat mai multi afaceristi si politicieni pentru a-i obliga sa incheie contracte de publicitate. Printre cele 11 persoane care au depus plangere se numara deputatul PNL Relu Fenechiu, fostul deputat Traian Dobre si omul de afaceri Constantin Soranescu.
Dupa cinci ani de judecata si peste 50 de termene in care majoritatea inculpatilor s-au prezentat pentru a-si sustine nevinovatia, instanta de fond de la Cluj a pronuntat o decizie de achitare a acuzatiilor de santaj prin presa si asociere in vederea savarsirii de infractiuni. Prin sentinta penala numarul 673 pronuntata la data de 15 iulie 2010 de Judecatoria Cluj-Napoca, s-a dispus in baza dispozitiilor art.11 pct. 2 litera “a”, raportat la art. 10 lit. “d” din Codul de Procedura Penala achitarea inculpatilor de sub invinuirea infractiunilor pentru care au fost trimisi in judecata prin actul de inculpare.
In motivarea sentintei de achitare, judecatorul de fond arata ca este imposibil de determinat faptul ca cei doi ar fi facut presiuni asupra presupuselor parti vatamate pentru a-i determina sa incheie contracte de publicitate cu publicatia pe care o controlau. „Prima instanta a retinut ca „examinarea integrala a probelor dosarului demonstreaza tendinta de a simplifica starea de fapt incat aceasta sa corespunda solutiei de trimitere in judecata a inculpatilor iar nevalabilitatea acuzarii este cu atat mai evidenta cu cat probele testimoniale administrate si verificate in fata instantei in mare parte nu contin nici macar minimul de indicii ca inculpatii au comis faptele, neputand conforma nici una dintre acestia constrangerea morala asupra partilor vatamate.” Mai departe, in motivare se mai arata faptul ca „martorii audiati in cauza in dovedirea sustinerilor partilor vatamate, redusi ca numar, nu au participat direct la nicio discutie ci au aflat exclusiv din relatarile partilor vatamate ce s-a intamplat. S-a mai retinut ca nici partile vatamate nu au fost in masura sa indice in ce anume a constat adevarata constrangere cu atat mai putin au fost in masura sa o relateze mai departe si martorii sa reuseasca sa o reproduca instantei de judecata.” Cu alte cuvinte, instanta de fond a decis ca daca nici macar martorii nu isi mai aminteau ce s-a intamplat, dupa cum nici partile vatamate nu aveau cum sa demonstreze presiunile asupra lor, este evident ca vinovatia celor doi nu poate fi demonstrata.
In aceeasi ordine de idei, judecatorul a aratat ca „potrivit doctrinei juridice, amenintarea, ca modalitate de realizare a constrangerii este data de orice actiune susceptibila apta sa inspire sentimentul de larma, astfel incat sa nu mai aiba libertatea necesara de a se opune pretentiilor faptuitorului privind posibilitatea producerii unui rau viitor. Din actele si lucrarile dosarului nu rezulta concret amenintarile facute de inculpati care le-ar fi produs cu adevarat presupuselor parti vatamate o stare de temere, persistenta pe parcursul unui interval de timp si nici modul prin care ar fi constransa de catre inculpati libertatea psihica a presupuselor parti vatamate, prin darea in vileag a unor fapte compromitatoare in scopul obtinerii unui folos material injust de la acesta.”
Referitor la declaratiile martorilor de la dosar, judecatorul arata ca „din acestea nu rezulta ca inculpatii – conditionand incheierea unor contracte de publicitate – sa fi insuflat presupuselor parti vatamate temerea ca va fi adusa la cunostinta opiniei publice fapte de natura sa le discrediteze imaginea, determinandu-le sa-si schimbe atitudinea si comportamentul”.
Dupa respingerea apelului, procurorii au incercat din nou
Dupa sentinta de achitare data de Judecatoria Cluj, procurorii au facut apel, adresandu-se Tribunalului Cluj pentru a o desfiinta. La data de 7 iunie 2011 Tribunalul Cluj, prin decizia 200 respingea apelul declarat de DNA si de catre partile vatamate, aratand ca acesta este nefondat. Imediat a doua zi, la 8 iunie 2011, DNA-ul a atacat cu recurs hotararile primelor instante, ultima faza a procesului penal avand loc la Curtea de Apel Cluj. In motivarea recursului, procurorii DNA au aratat faptul ca „ din vastul probatoriu administrat in cauza rezulta continutul concret al amenintarilor facute de catre inculpati la adresa partilor vatamate, precum si modul in care libertatea psihica a acestora a fost constransa, prin darea in vileag a unor fapte compromitatoare in scopul evident de obtinere a unor foloase materiale injuste de catre inculpati, fiind confirmate invinuirile aduse inculpatilor prin actul de sesizare al instantelor.”
La dosar, partile vatamate s-au plans ca in ziarul “Ziua de Iasi”, ar fi aparut articole denigratoare, unele dintre acestea avand titluri comice, cum ar fi „Deputatul Dobre ameninta ca ne sparge geamurile”, „Deputatul Traian Dobre a devenit expert in taiatul frunzelor la caini” sau „Un dipotat cu nume de catel fioros a ramas pe tusa”. Procurorii merg chiar mai departe, spunand despre proprii lor colegi care au administrat dosarul ca „nu au depus toate diligentele in administrarea probelor in vederea aflarii adevarului”.
„Rezulta din probele administrate ca in situatia refuzului in ce priveste incheierea contractelor ori reinnoirea acestora, articolele cu caracter denigrator, defaimator nu au intarziat sa apara, continutul acestora astfel cum se desprinde din publicatiile existente la dosarul cauzei fiind extrem de elocvent”. In acest mod, tot in motivarea recursului, procurorul Anca Marincean a aratat faptul ca sunt realizate si intrunite elementele constitutive ale infractiunii de asociere pentru savarsirea de infractiuni, prevazuta de Codul Penal. Curtea de Apel Cluj se va pronunta pe data de 13 iunie cu privire recursul declarat de procurori si de Relu Fenechiu.
Sabin Ripan
