Acţiune la limita încălcării dreptului de liberă exprimare: Doi jurnalişti, seniori editori la Lumeajustiţiei.ro, sunt chemaţi în instanţă, sub ameninţarea sancţiunii, ca martori în dosarul privind violarea corespondenţei procurorului Bogdan Gabor de la CSM de către fostul şofer al judecătorului Adrian Neacşu, Roşca Angel Gabriel. Fondul problemei – investigaţiile asupra SMS-urilor în cauză – nu interesează justiţia.
La sfârşitul lunii februarie 2013, pe portalul Lumeajustiţiei.ro apare ştirea că în telefonul de serviciu primit de Roşca Angel Gabriel, şoferul judecătorului Adrian Neacşu la acel moment, de la procurorul Bogdan Gabor există câteva SMS-uri trimise de Oana Hăineală. Dincolo de un limbaj inadecvat, acestea conţineau indicaţii despre modul în care procurorul Gabor ar trebui să voteze în CSM. La presiunea presei, Oana Hăineală, preşedinte al CSM la acea dată, anunţă că va sesiza parchetul pentru a se stabili dacă conţinutul mesajelor este real. Dar nici parchetul, nici DNA nu s-au sesizat în tip util. Pe 24 februarie 2013 Lumeajustiţiei.ro sesizează DNA printr-un articol publicat pe site. Pe 25 februarie, DNA răspunde, prin purtătorul de cuvânt Livia Săplăcan: “Am verificat. Nu s-a înregistrat nicio sesizare din oficiu pe cele semnalate de voi!”. În schimb, DNA s-a sesizat şi i-a pus sub învinuire pe judecătorul Adrian Neacşu şi pe fostul şofer al acestuia, Roşca Angel Gabriel, pentru pretinse fapte de corupţie.
Martori într-un proces anonim
Pe numele jurnalistului Răzvan Savaliuc, senior editor la Lumeajustiţie.ro, a fost emisă o citaţie de către Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care îl vizează pe acesta în calitate de martor, pentru data de 16 mai 2013, ora 9.00, în cauza referitoare la infracţiunea de violare a corespondenţei. Din citaţie lipseşte, în mod curios, numele acuzatului din dosarul respectiv. “Numele (denumirea) Savaliuc, prenumele Ovidiu Răzvan este chemat la sediul acestui parchet (din Bucureşti, B-dul. Libertăţii nr. 12-14, sectorul 5), camera 318, etajul 3, pentru ziua de 16, luna mai, anul 2013, în calitate de martor, în cauza privind infracţiune de violare a corespondenţei. În caz de neprezentare se poate emite mandate de aducere (care implică aducerea în faţa organelor de judiciare da către organele politiei sau jandarmeriei) şi aplică amendă judiciară în cuantum de până la 3.000 de lei.”, se arată în citaţie.
Cu câteva zile înainte, Adina Anghelescu a primit aceeaşi invitaţie pentru vineri, 17.05.2013, ora 9, în calitate de martor, tot într-un proces anonim de violare a corespondenţei. Tertipurile infantile ale procuraturii sunt uşor de ghicit, este evident vorba despre citarea celor doi jurnalişti în ancheta ce are ca obiect tragerea la răspundere penală a fostului şofer al judecătorului Adrian Neacşu, fost membru CSM, pentru săvârşirea infracţiunii de violare a corespondenţei.
Eroarea logică a acţiunii de chemarea a celor doi jurnalişti ca martori într-un proces în care procuratura s-a autosesizat în urma articolelor şi emisiunilor TV ale acestora pe tema SMS-urilor are structura unui argument circular, adică cercetarea porneşte de la textele publicate de jurnalişti, chemându-i tot pe aceştia, ca martori în proces.
“Interogarea jurnaliştilor nu poate fi relevantă câtă vreme ei deja au dezvăluit public ceea ce ştiau”, susţine o sursă judiciară. De asemenea, sursa citată mai adaugă şi faptul că acest mod de operare al procurorilor este pentru a intimida persoanele vizate. “Intenţia este nu de a afla, ci de a intimida, ceea ce dovedeşte caracterul oprimant şi agresiv al unor procurori dispuşi să îşi apere cu orice preţ poziţia. Manipulatori abili ai realităţii, ei comută atenţia publicului de la fondul problemei, conţinutul şi relaţia lor cu SMS-urile, la modul în care aceste au devenit publice.”
Judecătorul Neacşu – “cuiul lui Pepelea” al CSM-ului
DNA s-a sesizat şi l-a pus sub învinuire pe judecătorul Adrian Neacşu pentru pretinse fapte de corupţie. Adrian Neacşu a fost unul dintre judecătorii care a contestat alegerea Oanei Hăineală la conducerea CSM. După ce şi-a făcut publice opiniile, Neacşu a fost anunţat că este cercetat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Astfel, pe 25 aprilie 2013, procurorii din cadrul DNA au dispus trimiterea în judecată a inculpatului Neacşu Adrian, pentru infracţiunile de abuz în serviciu, fals intelectual în formă continuată, participaţie la infracţiunea de uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. În rechizitoriul întocmit se arată că Neacşu a încasat, pe baza unor documente justificative falsificate, anumite sume de bani, sub formă de diurnă de detaşare, pe o perioadă în care a absentat nemotivat.
Cazuri cunoscute de încălcarea a libertăţii de expresie
În 2006, procurorii DIICOT Cluj au închis redacţiile ziarelor Gazeta de Cluj şi Bună Ziua Ardeal, susţinând că patronii şi angajaţii publicaţiilor au format un grup infracţional organizat pentru a şantaja diverşi oameni politici şi de afaceri (Dosarul Gazeta I). La scurt timp, aceeaşi procurori, Mircea Hrudei şi Daciana Deritei (procurori la DIICOT Cluj) l-au trimis în judecată şi pe Arpad Paszkany sub acuzaţia de sprijinire a grupului mai sus menţionat (Dosarul Gazeta II). Însă anul trecut omul de afaceri Arpad Paszkany a fost achitat definitiv.
Jurnalistul Sorin Bugan, directorul săptămânalului “Ziar de Sinaia” a publicat o serie de articole care au scos în evidenţă managementul defectuos al unui spital public local. În 2005, el a fost obligat să plătească despăgubiri directorului unităţii sanitare. Însă, Bugan a contestat decizia judecătoreasca la CEDO, iar magistraţii de la Strasbourg i-au dat câştig de cauză.
În martie 2009, Petre-Mihai Băcanu şi Societatea „R” au câştigat la CEDO procesul intentat statului român. Jurnalistul fusese condamnat la plata unor despăgubiri în favoarea fostului premier Nicolae Văcăroiu. Petre Mihai Băcanu a fost dat în judecată pentru calomnie după ce România Liberă a publicat mai multe articole legate de contractul încheiat de fostul premier PSD cu omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, la înfiinţarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare.
În primăvara anului 2010 un alt fost jurnalist al României Libere, Andrei Antică, a câştigat la CEDO. În 1999 ziarul a publicat două articole care dezvăluiau cazul companiei americane falimentare „Megapower”, la care statul român participase cu un capital considerabil. Antică a fost condamnat în 2002 de Judecătoria Sectorului 1 să-i plătească, în solidar cu Societatea „R”, 100 milioane lei vechi daune morale omului de afaceri Robert Deutsch, care îi intentase proces pentru calomnie. Curtea Europeană a stabilit că sentinţa era nefondată.
Crina Crainic
