Libertatea presei din nou în vizor

Presiuni din parte unui membru CSM pentru cenzurarea jurnaliştilor

Judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), printr-o scrisoare deschisă adresată lui Klaus Johannis, îi cere să intervină public pentru a proteja justiţia de ”presiuni şi compromitere a intereselor sale”, prin  reintroducerea în Codul penal a controversatului articol 276 – Presiuni asupra Justiţiei, care permite pedeapsa cu închisoarea pentru cei care comentează public actele de justiţie.

Într-o scrisoare deschisă, adresată lui Klaus Johannis, în cursul zilei de joi, 20 noiembrie 2014, în calitatea sa de preşedinte al ţării, Horaţius Dumbravă îi cere reintroducerea în Codul Penal a două articole extrem de controversate: articolul 276 – Presiuni asupra Justiţiei, şi articolul 277 al senatorului PSD Şerban Nicolae, motivându-şi solicitarea prin aceea că, în lipsa acestor articole de lege este slăbită capacitatea instituţiilor Statului de a proteja Justiţia de presiuni, compromiţându-i astfel interesele. Cererea este făcută „nu numai ca şi demnitar public – membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii şi judecător –, ci şi în calitate de cetăţean al României ce are interesul ca justiţia să fie independentă şi eficientă”.

În scrisoare, magistratul afirmă că pentru realizarea unor obiective majore este necesar ca Justiţia să fie independentă, fără a fi supusă presiunilor politice sau de altă natura. „Au apărut tendinţe evidente în a slăbi capacitatea instituţiilor statului de a proteja justiţia de presiuni şi compromitere a intereselor justiţiei. Vă rog sa priviţi cu atenţie şi prioritate această evoluţie, să interveniţi public pentru a salva ce mai e de salvat”, scrie Horaţius Dumbravă. Şi aceasta, spune magistratul se poate face prin reiterarea în textul legii a două articole extrem de controversate, articolul 276 şi articolul 277, scoase în acest moment din Noul Cod Penal.

Articolul 276 al Noului Cod Penal a fost abrogat de două ori de Parlamentul României, iar Curtea Constituţională a României (CCR) a stabilit că legea prin care a fost eliminat este constituţională. Aşa cum am scris în articolele anterioare, articolul 276 reprezintă un grav atentat la libertatea de exprimare, în condiţiile în care permite chiar pedeapsa cu închisoarea pentru cei care, indiferent că este vorba de justiţiabili, avocaţi sau jurnalişti, fac referire publică la  abuzuri ale magistraţilor.

Articolul 276 – Presiuni asupra Justiţiei din Noul Cod penal prevede că „fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penala a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.

În opinia lui Horaţius Dumbravă, votarea de către Parlament a abrogării articolului 276 – Presiuni asupra Justiţiei din Noul Cod penal a fost o decizie nefericită, motiv pentru care face apel la Klaus Johannis pentru a cere Parlamentului „să intervină legislativ pentru reincriminarea textului prevăzut de art. 276 din Codul penal (după o consultare publică, evident)”.

”În ultima perioada au apărut tendinţe evidente în a slăbi capacitatea instituţiilor statului de a proteja justiţia de presiuni şi compromitere a intereselor justiţiei. Acestea sunt chiar denumirile infracţiunilor prevăzute de art. 276 şi 277 din Noul Cod penal.

Dacă, din nefericire, art. 276 din Noul Cod penal au fost votate de Parlament pentru a fi abrogate, deşi textul de abrogare a fost reîntors la Parlament pentru reexaminare, Parlamentul şi-a păstrat votul privind abrogarea acestui text, aliniatul 3 al art. 277 din noul Cod penal încă nu au trecut de camera decizională. Propunerea făcută, de a extinde sfera acestui din urma text de lege la orice persoana, poate aduce grave atingeri nu numai unui drept la informare corect, dar şi intereselor justiţiei. De aceea, vă rog să priviţi cu atenţie şi prioritate această evoluţie, să interveniţi public pentru a salva ce mai e de salvat şi, în plus, să cereţi Parlamentului să intervină legislativ pentru reincriminarea textului prevăzut de art. 276 din Codul penal (după o consultare publică, evident).

Şi asta şi în ideea că e una din problemele grave pe care le-a indicat chiar Comisia Europeană în rapoartele ultimilor ani: atacurile agresive la adresa justiţiei, a unor judecători şi procurori, şi imposibilitatea, lipsa de instrumente de a proteja justiţia de astfel de atacuri făcute cu rea-credinţă”, scrie magistratul Horaţius Dumbravă.

Referitor la articolul 277 din Noul Cod Penal, Horaţius Dumbravă sugerează adoptarea lui în forma iniţială, arătând totuşi că, în forma propusă de Senatorul PSD Nicole Şerban poate aduce  ”grave atingeri nu numai unui drept la informare corect, dar şi intereselor justiţiei”.

În forma actuală a Noului Cod Penal, la art. 277,  se precizează că ”Dezvăluirea, fără drept, de informaţii dintr-o cauză penală, de către un martor, expert sau interpret, atunci când această interdicţie este impusă de legea de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

În forma propusă de senatorul Şerban Nicolae, legea va reglementa că  ”Dezvăluirea de informaţii care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani. Dacă fapta este săvârşită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani”.

Alte cereri

În aceeaşi scrisoare, Horaţius Dumbravă îi mai cere lui Klaus Johannis să facă demersuri pentru a fi reluată procedura de ridicare a imunităţii şi în cazul altor parlamentari, între care Varujan Vosganian, Daniel Chiţoiu, Laszlo Borbely, Vlad Cosma şi Ion Stan.

Dumbravă a subliniat, în acelaşi context, că este nevoie, până la modificarea Constituţiei României, de o nouă lege privind ridicarea imunităţii, „prin care să se prevadă în mod clar ridicarea barierelor nejustificate în îndeplinirea actului de justiţie”.

În plus, Horaţius Dumbravă i-a cerut lui Johannis să verifice respectarea interdicţiei judecătorilor şi procurorilor de a nu fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii, nominal, pentru fiecare judecător şi procuror în parte.