Primăria Cluj-Napoca se judecă pentru un bloc de pe platforma Libertatea, în prezent Liberty Technology Park, pentru că a cerut încă din urmă cu câţiva ani predarea unui imobil de 18 camere liber de sarcini, deşi în acesta încă locuiesc foşti angajaţi ai fabricii. În primă instanţă, Primăria a obţinut plata unor sume frumoase, aproape 250.000 de lei, dar cei de la Libertatea vor anularea hotărârilor care îi obligă să achite majorări de întârziere şi taxe de ocupare abuzivă.
La şedinţa Consiliului Local de vineri s-a prezentat o informare în legătură cu situaţia acestui conflict juridic, în prezent pe rolul Tribunalului Cluj. Potrivit acesteia, Liberty Technology Park cere consilierilor să revoce două decizii luate anterior privind acel imobil, pe care le consideră ilegale. Cu toate acestea, Judecătoria Cluj-Napoca a decis nu doar să dea dreptate Primăriei, ci chiar să solicite celor de la Liberty plata unor chirii, daune şi întârzieri către administraţia locală.
Imobilul care face obiectul acestor procese este în proprietatea privată extratabulară a Municipiului Cluj-Napoca şi a fost atribuit ca locuinţă de serviciu pentru angajaţii Libertatea SA în anul 2000, printr-un contract de închiriere cu termen de valabilitate până în 2009. În anul 2011, în cadrul fabricii de mobilă Libertatea mai lucrau 15 persoane, care se ocupau de comercializarea mobilierului de pe stoc. Fabrica de mobilier din Cluj şi-a încetat activitatea la începutul aceluiaşi an şi a disponibilizat 78 de angajaţi.
Au vrut să evite ”o situaţie dramatică”
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, acţionarul majoritar al producătorului Libertatea a fost Dan Sorin Lucian, om de afaceri clujean, cu 79,43% din titluri, iar ulterior fostul premier moldovean Ion Sturza a preluat majoritatea acţiunilor printr-una din firmele sale. Fabrica de mobilă Libertatea a fost fondată pe bazele „Întreprinderii comerciale industriale”, înfiinţată în 1870, de meşterul vienez de piane Franz Triska. În 1994, ea a devenit companie privată, iar de câţiva ani pachetul majoritar a fost preluat de omul de afaceri Sorin Dan.
Societatea Libertatea, după perioada de relocaţiune tacită prevăzută de lege, a arătat în două adrese către primăria clujeană, din 2011 şi 2012, că are toate intenţiile de a preda spaţiul către administraţia locală. Primăria a notificat astfel compania că are până la sfârşitul anului 2012 să predea imobilul liber de sarcini şi să achite chiriile restante, ameninţând că va cere altfel taxa de ocupare abuzivă prevăzută în Hotărârea de Consiliu Local 48/2010, pe care Liberty îi cere acum să o anuleze.
Însă, SC Libertatea SA a trimis o altă adresă primăriei, prin care a precizat că deşi nu mai doreşte prelungirea contractului, nu poate preda imobilul liber, pentru că acolo locuiesc acum oameni care nu mai lucrează la Libertatea, iar ”în cazul în care aceştia ar trebui evacuaţi s-ar crea o situaţie dramatică”. Primăria şi-a cerut drepturile în instanţă, iar prin acţiunea ce a făcut obiectul dosarului nr. 29950/211/2010, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a solicitat instanţei de judecată pronunţarea unei sentinţe prin care Liberty Technology Center, cu statut de chiriaşă, să fie obligată la plata chiriei restante.
Câţi bani trebuie să primească Primăria
Într-un litigiu ulterior, dosarul 10659/2013, prin sentinţa civilă nr. 5966, pronunţată în vara anului trecut, instanţa a admis cererea formulată de primărie, care a cerut încetarea contractului de închiriere din anul 2000 pentru imobilul din Parcul Feroviarilor, compus din 18 camere şi un teren curte de 20 de mp, începând cu 25.12.2012. În plus, instanţa a dispus obligarea societăţii Libertatea SA la plata sumei de 28.512,71 lei cu titlu de debit restant, reprezentând chirii şi majorări de întârziere, dar i obligarea la predarea imobilului din Parcul Feroviarilor. S-a constatat calitatea abuzivă a SC Libertatea SA începând cu finele anului 2012 pentru ocuparea acestui imobil şi s-a impus plata sumei de 210.932,26 lei cu titlu de taxă pentru ocuparea abuzivă pentru perioada până la pronunţarea sentinţei, şi a obligat societatea să plătească în continuare, până la predarea clădirii, 0,5%/zi de întârziere majorări.
”În prezent există pe rolul instanţelor de judecată apelul declarat de SC Libertatea SA în dosarul nr. 10659/211/2013 aflat pe rolul Tribunalului Comercial Cluj, în contradictoriu cu Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, împotriva Sentinţei civile nr. 5966/2014 a Judecătoriei Cluj-Napoca pronunţată în cauză”, se arată în informarea prezentată consilierilor locali
De fapt, în această speţă mai există şi o sentinţă civilă cu numărul 4508/2014, pronunţată în dosarul 11127/117/2013, o decizie definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului. Acesta a dispus anularea tocmai a Hotărârii de Consiliu Local numărul 48/2010, la care reprezentanţii legali ai Liberty au cerut administraţiei locale să renunţe.
Cum s-a transformat Libertatea în Liberty
Liberty Technology Park Cluj este un proiect dezvoltat de Fribourg Development, diviziunea de real estate a fondului de investiţii Fribourg Capital, controlat de omul de afaceri Ion Sturza. Investiţia a vizat reconversia primelor două clădiri ale vechii fabrici de mobilă Libertatea. Proiectul prevede spaţii pentru companii active în domenii ca informatică, telecomunicaţii, cercetare-dezvoltare, dar şi spaţii de servicii.
În urma reconversiei, au rezultat 5.600 mp utili destinaţi amenajării de birouri, săli de conferinţe şi organizare de evenimente, precum şi a zonei de leisure ce include o sală de fitness, un restaurant şi o cafenea. Investiţia totală estimată în acest parc este de peste 25 de milioane euro.
Oamenii din spatele proiectului Liberty Technology Park
Ion Sturza a fost numit în luna mai 1998 în funcţia de viceprim-ministru al economiei şi reformelor în cadrul Guvernului Republicii Moldova, după care în luna februarie 1999 a fost numit în funcţia de premier, însă pentru o perioadă scurtă de timp, până în luna decembrie a aceluiaşi an.
Sturza a intrat în structura grupului petrolier Rompetrol în anul 2002, când a preluat conducerea filialei din Moldova. Din 2005 preia postul de vicepreşedinte pentru dezvoltare al grupului pentru Rusia şi Comunitatea Statelor Independente, iar din aprilie 2006 a fost ales membru al Consiliului de Administraţie al grupului Rompetrol. Din funcţia de director general adjunct al Rompetrol joacă un rol esenţial în vânzarea grupului către kazahii de la KazMunaiGaz. A părăsit compania în 2009, dorind să se concentreze pe alte proiecte de development.
Sorin Dan a vândut, cu câteva luni în urmă, hotelul de lux City Plaza, hotel cotat la 4 stele. Valoarea estimată a hotelului este de circa 10 milioane de euro, având o aripă nouă care a costat 6 milioane de euro şi care a fost ridicată în 2010. Sorin Dan este asociat cu Ştefan Gadola, acţionar la Energobit, având în chirie restauratul Chios.
Omul de afaceri a declarat că se va axa pe dezvoltarea parcului tehnologic Liberty, închiriat acum în totalitate de Siemens, dar şi pe dezvoltarea unui cartier de locuinţe în Andrei Mureşanu Sud, exact proiectul imobiliar despre care este vorba în acest material. Potrivit Forbes, averea lui Sorin Dan este situată la 9-10 milioane de euro.
