Fosta arhitectă șefă al Clujului, Ligia Subțirică, se află în plin război cu DNA Cluj, în dosarul care include și câțiva angajați ai biroului de urbanism din administrația locală. Sursele Gazeta de Cluj susțin că, în fața procurorilor anticorupție, Ligia Subțirică ar fi invocat o afecțiune gravă: demența, un truc ingenios pentru a scăpa de responsabilitate.
Interesant este că, deși problemele ei de sănătate par a fi atât de serioase, ele au fost expuse doar în fața DNA Cluj, aceasta desfăşurându-şi necontenit activitatea în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism (C.T.A.T.U.), în ciuda diagnosticului necruţător. Reporterii Gazeta de Cluj au trimis o solicitare către Primaria Cluj-Napoca în care, pentru a ne asigura de veridicitatea informaţiilor, am întrebat din ce comisii face partea doamna Subţirică în cadrul Primăriei Cluj-Napoca.
Deşi susţine că suferă de demenţă, Ligia Subţirică e în continuare membră C.T.A.T.U.
În urma solicitării noastre, reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca ne-au confirmat că doamna Subţirică este memebră în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism din data de 22.02.2021, având un mandat de 4 ani, până în februarie 2025.
Conform răspunsului oficial oferit de Primăria Cluj-Napoca, „dna. arhitect Ligia Subțirică face parte din Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism (C.T.A.T.U.), fiind nominalizată de către Uniunea Arhitecților din România, filiala Cluj (adresa nr. 30076/14.01.2021). C.T.A.T.U. funcționează în plen și subcomisii (comisia operativă, comisia de estetică urbană). Componența C.T.A.T.U. a fost aprobată prin Hotărârea nr. 72 / 22.02.2021 a Consiliului Local Cluj-Napoca, mandatul comisiei fiind de 4 ani. Componența comisiei urmează să fie modificată/actualizată în februarie 2025, odată cu expirarea mandatului actualei comisii.”
Cum a ajuns Ligia Subţirică în faţa procurorilor DNA
În urma unei plângeri depuse de Victor Nebunu, investitor imobiliar din Bistrița Năsăud, mai mulți angajați ai biroului de urbanism din cadrul Primăriei Cluj-Napoca au fost audiați de procurorii DNA Cluj. Printre aceștia se numără arhitecții Adrian Iancu și Ligia Subțirică, membri ai Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism, care au oferit declarații în calitate de martori. Plângerea are la bază acuzațiile privind modalitatea în care a fost autorizat un proiect imobiliar pe strada Emil Racoviță nr. 29. Sursele Gazeta de Cluj susţin că Subţirică a declarat în faţa procurorilor DNA că suferă de demenţă, ca atare nu-şi mai aminteşte cu exactitate situaţia proiectului de pe Racoviţă.
Victor Nebunu, patronul firmei Inter Invest Grup din Beclean, a sesizat autoritățile cu privire la procesul de autorizare a unui bloc de locuințe pe un teren situat între străzile Cetății și Emil Racoviță nr. 29. În trecut, terenul a fost deținut de Nebunu, care își dorea să dezvolte un proiect imobiliar, dar s-a lovit de opacitatea funcționarilor primăriei. Ulterior, terenul a fost vândut către Viorica Neag, un alt investitor stabilit în Statele Unite, care a reușit să obțină autorizația pentru un imobil mai mare, cu 13 apartamente. Spre deosebire de Nebunu, care nu a reușit să obțină aprobarea pentru mai mult de 10 locuințe, Neag a prezentat un proiect care a fost acceptat de autoritățile locale, deși blocul construit depășește descrierea inițială de „clădire cu șase demisoluri, parter etaj și mansardă”, ajungând în realitate la 10 etaje.
În hotărârea adoptării PUD-ului pentru acest proiect imobiliar se menționează că, de fapt, nu toți vecinii au fost informați despre lucrările ce urmau să înceapă. După ce au descoperit, aproape accidental, că se va construi un bloc în trepte pe terenul lor, aceștia au ridicat obiecții legate de faptul că configurația terenului, pe latura de pe strada Emil Racoviță nr. 29, nu permite accesul auto sau amenajarea unor locuri de parcare.
În C.T.A.T.U. deontologia e doar un termen firav de care membrii comisiei nu au auzit
În legătură cu mişmaşurile membrilor C.T.A.T.U şi problemele proiectului imobiliar, Victor Nebunu declara pentru publicaţia Actual de Cluj următoarele:
„Sunt inginer, am mai investit în imobiliare și pot spune că am văzut multe porcării la viața mea, dar ca aici n-au fost niciunde atâtea mizerii. A fost diferit pe Calea Turzii, unde proiectul autorizat pentru blocuri a fost vândut. Am cumpărat și noi un bloc de la doamna Neag, din proiectul celor zece de pe Calea Turzii (din spatele benzinăriei OMV, fostul proiect de turnuri cu 20 de etaje făcut de biroul Raum înainte de criză, în 2008 dezvoltat pe firma Latino Imobiliare, proiect autorizat în 2016 de Primărie, tot pe numele lui Malhem Mohamed Emad- n.red.). Acolo am avut o singură reautorizare pentru mici modificări, am așteptat 6 luni, totul a fost în regulă. Am edificat blocul. Lucrăm în subantrepriză. Aici, pe Cetățuie, lucrurile nu au mers la fel. Au fost probleme de la început. În 2018 am încheiat un contract de execuție și o promisiune de vânzare cu Neag Alexandru (fiul Nicoletei Neag – n.red.) pe autorizația de construire din 27.12.2021 pentru blocul de pe Racoviță nr.29. În baza contractului, o dată cu autorizația de construire, Neag Alexandru urma să predea și un proiect tehnic complet întocmit conform legislației în vigoare, inclusiv detaliile de execuție. Pe parcursul lucrărilor am început să avem mari semne de întrebare cu privire la corectitudinea, legalitate și modul în care au fost obținute autorizațiile de construire pentru acest proiect. Am fost induși în eroare permanent și ni s-au generat costuri suplimentare enorme și imposibilitatea continuării lucrărilor. Avem un prejudiciu de 1 milion de euro plus TVA, lucrările fiind sistate în octombrie 2020. Studiul geo a fost incomplet, dar din cauza rezultatului de versant instabil se impunea un studiu de stabilitate, studiu care trebuia întocmit anterior proiectului de rezistență. Acest studiu a fost făcut abia în octombrie 2018 și aranjat în așa fel încât să se potrivească cu proiectul tehnic de rezistență întocmit în 2016. Planșele desenate nu sunt și nu au fost cotate, tocmai pentru ca arhitectul și proiectantul să poată jongla cu cota 0 a terenului. Proiectul de rezistență a avut și el abateri, planșe necorelate, corectate cu tuș, documente de execuție în afara autorizației. Există necorelări cu proiectul de arhitectură, lipsește un proiect de sistematizare verticală, parcările nu sunt cotate, nici accesul la acestea, care nu este nici reglementat. De la 10 apartamente și 15 parcări s-a ajuns la 12 apartamente și 12 parcări. Pe toată durata lucrărilor s-au emis dispoziții de șantier, peste 10, prin care au fost adăugate noi părți construcției, acestea încărcând de fapt costurile pentru noi și fiind plănuite încă dinainte să intrăm noi în acest proiect. Prin Dispoziția de Șantier nr. 2 avizată în aprilie 2019, s-a adăugat un demisol mascat clădirii care ulterior urma să fie transformat în apartament și au și încercat să îl introducă în contractul notarial cu noi, pentru execuție, însă el nu apărea în Autorizația de Construire, așa cum era normal. Demisolul mascat e adăugat prin această dispoziție de șantier avizată de Primăria Cluj Napoca, deși era nevoie de o reautorizare. Prin acest spațiu practic se modifică retragerile clădirii, volumul, fundațiile, suprafața construită. Se adaugă fundații transversale, se modifică volumetria clădirii, se modifică amplasarea clădirii față de strada Emil Racoviță si față de vecini din nord și sud. Inspectoarea din Direcția de Urbanism a Primărie (inspectoarea Daniela Stoia care s-a ocupat încă de la începutul proiectului de întocmirea tuturor documentelor și apare pe Autorizațiile de Construire emise de municipalitate – n.red.) nu spune nicio clipă că se schimbă structura clădirii, că apar două noi axe, 8 și 9. În plus, se avizează respectiva modificare prin care s-a creat un spațiu nou de 60 de mp, o încăpere de depozitare care, cu siguranță, poate deveni un nou apartament după recepția clădirii. În plus, prin Autorizația din 2016, s-au adăugat construcției ziduri laterale de sprijin care ar fi trebuit să aibă maxim 2,2 metri pe limita de proprietate, lucru stipulat cu tuș pe planșe, însă în realitate am fost puși să executăm ziduri de sprijin de 7 metri, inclusiv pe limita de proprietate, arhitectul arătând că fără ele nu pot fi realizate locurile de parcare. Nu le-am executat, este motivul pentru care ne-am oprit după ce ne-au fost date documente de execuție cu acestea și am refuzat realizarea lor. În nord-vestul construcției sunt prevăzute și ancore în zidul de sprijin aflat sub o locuință vecină, însă acestea nu ne-au fost prezentate corect pe planșe, nici nu exista atunci acordul celor de la respectiva casă afectată. Am cerut intrarea în legalitate, însă beneficiarul a întrerupt comunicarea cu noi, ni s-a refuzat accesul pe șantier și ulterior au cerut o nouă autorizație de construire pentru intrarea în legalitate cu respectivele ziduri de sprijin. Au și primit-o în 30 decembrie 2020. În memoriul depus pentru emiterea ei, nu apare nicio mențiune legată de etajul mascat”.
Se pare că doamna Subţirică „a uitat” toate aceste asepcte invocate de Nebunu în baza diagnosticului, însă îşi poate desfăşura activitatea cu mare profesionalism în C.T.A.T.U. Totuşi, pe lângă neregulile pe care C.T.A.T.U le trece cu vederea sau nu şi le „aminteşte”, cel mai flagrant şi cel puţin lipsit de etică din partea doamnei arhitect e folosirea unui diagnostic pentru a scăpa de responsabilitate în faţa DNA, în timp ce şi-a păstrat funcţia în cadrul Comisiei şi, totodată, toate avantajele care vin la pachet.
E o practica asta să nu ți se dea acordul legal pt construire pt un teren, dacă nu-l dai cui trebuie…
doamna Subtirica e membru a Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice , prin Ordin al Ministrului Culturii.