Procedura desemnării Capitalei Culturale Europene 2021 a fost detaliată de Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, pentru Radio România Cultural. Un oraş românesc va primi cu certitudine acest titlu, în 2021, iar Ministerul Culturii este organizatorul procesului de selecţie. Candidaturile oraşelor Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş la titlul de Capitală Europeană a Culturii au fost acceptate,( în urma analizării documentaţiei depuse), iar eligibilitatea dosarelor de candidatură a fost deja validată de experţi ai Comisiei Europene. Al doilea oraş european va fi din Grecia, nenominalizat încă.
Calendarul alegerii Capitalei Culturale Europene
Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a declarat în direct la Radio România Cultural că în perioada 7-11 decembrie va avea loc la Ministerul Culturii prima rundă de evaluare, în care reprezentanţii oraşelor candidate îşi vor susţine demersul. Vor avea loc audieri şi expuneri de proiect, pe baza dosarului de preselecţie depus anterior (aplicaţia despre care Gazeta de Cluj a scris pe larg în cele mai recente două numere, 694 şi 695). Juriul este format din nouă experţi europeni, şapte străini şi doi români.Experţii străini sunt numiţi de instituţiile europene: de Parlamentul European, de Consiliul Uniunii Europene, de Comisia Europeană, iar un membru a fost selectat de Comitetul Regiunilor.
Lista scurtă care va rezulta din această etapă va fi făcută publică într-o conferinţă de presă, vineri, 11 decembrie. Nu s-a stabilit numărul oraşelor care vor rămâne în competiţie internă, iniţial a fost vorba de patru, dar decizia finală este a juriului, a precizat Ministrul.
Membrii juriului vor vizita apoi oraşele alese, pentru a se convinge la faţa locului de veridicitatea aplicaţiilor depuse şi de realitatea locală. După aceste vizite şi dupa discuţiile cu autorităţile locale, juriul va face alegerea finală.
În luna august a anului viitor va fi făcut public numele oraşului românesc care va fi Capitală Culturală Europeană în 2021.Clujul este oraş candidat şi va fi cu siguranţă unul dintre finalişti. Aşteptăm anunţul oficial din 11 decembrie şi aşteptăm să vedem oraşele contracandidate. Deşi, aşa cum am mai scris, Clujul candidează în primul rând cu el însuşi: cu potenţialul său, cu spaimele şi iluziile sale si, nu în ultimul rând, cu oamenii săi. Aceştia din urmă ar trebui să se unească în jurul şansei unice pe care o are oraşul lor. Să privească spre Sibiu şi să înţeleagă de ce este atât de important acest statut. Iar datoria politicienilor , de orice culoare ar fi, este să îi ajute să o facă, prin politici culturale coerente, bugete decente şi o mediatizare de calitate. Altfel spus, găsirea mediilor potrivite pentru ca mesajele să ajungă la publicul-ţintă, printr-o comunicare diversă mediatic şi deşteaptă. Din acest moment, cuvinele-cheie devin implicare şi mediatizare.
Mai multe dintre oraşele candidate au ales să anticipeze/ mediatizeze jurizarea prin activităţi culturale, care se regăsec în dosarul de candidatură, pentru a face cunoscut demersul oraşului şi munca echipei care a alcătuit aplicaţia de preselecţie. E vorba în principal de Bucureşti, Braşov, Timişoara, Sfântu Gheorghe, Iaşi, adică exact oraşe cu şanse, contracandidatele notabile.
Clujul a ales (din nou) discreţia, aş vrea să cred că pentru ultima oară…
Carmen Ionescu
