Liviu Dragnea a propus un scut legislativ anti-defăimare

Social-democratul Liviu Dragnea a propus un proiect legislativ cu un titlu înduioşător (promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup) în care a strecurat cu talent scriitoricesc o prevedere vizând ”defăimarea socială”, termen care până şi Victor Ponta s-a prins că este niţel cam vag şi ridică semne de întrebare. Din tabăra opoziţiei s-a sunat alarma că ar fi vorba de o modalitate de a apăra corupţii de peniţa jurnaliştilor sau acuzaţiile politice, iar Guvernul a cerut clarificări suplimentare. Dintre senatorii clujeni, singurul care a votat proiectul lui Dragnea este… aţi ghicit: Alexandru Cordoş, ales implicat într-un mare scandal de corupţie.

Senatul a adoptat, miercuri, proiectul legislativ iniţiat de preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, privind promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup. Legea a fost adoptată cu 52 de voturi „pentru”, 23 de voturi „împotrivă” şi 3 abţineri. Dintre senatorii clujeni, numai Alexandru Cordoş a fost prezent, şi a votat „pentru”. Potrivit paginii de internet a Senatului României, Marius Nicoară, Laszlo Attila şi Alin Tişe au lipsit de la acest vot. Potrivit propunerii, defăimarea socială s-ar putea sancţiona cu amendă de la 1000 la 30.000 lei, dacă vizează o persoană fizică, respectiv cu amendă de la 2000 la 100.000 lei, dacă vizează un grup social, o creştere aproape dublă faţă de valoarea maximă a amenzii de 60.000 lei stabilită de iniţiator.

Persoana care se consideră vizată de defăimarea socială poate formula, în faţa instanţei de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare defăimării sau anularea situaţiei create prin discriminare, în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei sau „de la data la care persoana interesată putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei”, arată iniţiativa legislativă.

Propunerea vizează înfiinţarea unui departament special în cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, dar şi obligaţia ca radioul şi televiziunea publică să includă programe de promovare a toleranţei, profesorii să urmeze cursuri pe această temă, iar unităţile de învăţământ să adopte un „plan anual pentru implementarea acţiunilor privind combaterea discriminării”.

Potrivit proiectului, prin defăimarea socială se înţelege fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale la o categorie de persoane „care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe trăsături de gen, vârstă, rasă, religie, origine etnică, limbă maternă, tradiţii culturale, apartenenţă politică, orientare sexuală, origine socială, dizabilităţi, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SISA”.

În cazul acestui proiect de lege Camera Deputatilor este for decizional.

Ponta dă verde… cu o condiţie

Guvernul a adoptat un aviz de susţinere a proiectului de lege iniţiat de preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea privind “defăimarea socială”, dar îi solicită liderului PSD să clarifice acest termen şi să elimine un articol privind incitarea la ură şi discriminarea socială. Executivul arată că textele respective se suprapun unor legi în vigoare, nu există în reglementările europene sau vin în contradicţie cu prevederile Codului Penal.

Guvernul a adoptat punctul său de vedere în care susţine proiectul liderului social-democrat, miercuri, în ziua în care Senatul a adoptat propunerea legislativă, chiar înaintea altor iniţiative ale Executivului aflate în procedură de urgenţă. Deşi i se solicitase doar în urmă cu o săptămână un punct de vedere, Guvernul s-a grăbit să acorde aviz proiectului lui Liviu Dragnea, cu toate că în aviz au fost formulate o serie de observaţii la prevederile acestuia.

Executivul subliniază că, în primul rând, conceptul de “defăimare socială” necesită “o clarificare prin raportare la definiţia legală a discriminării”, fiind necesară evitarea paralelismului cu o reglementare cu conţinut similar de la art. 2 alin (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/ 2000. Conform proiectului lui Liviu Dragnea, defăimarea socială constituie “fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartanenţei sale la un anumit grup social”. Potrivit punctului de vedere transmis de Guvern, noţiunea de defăimare socială nu este însă “consacrată de reglementările comunitare”.

Guvernul a mai subliniat că este necesară eliminarea articolului privind incitarea la ură şi discriminarea socială din proiect, deoarece acestea sunt incriminate deja în art. 369 al Codului Penal. Executivul mai solicită şi eliminarea cotei de 1% din timpul de emisie impusă televiziunii şi radioului public pentru promovarea toleranţei şi nediscriminării. În punctul de vedere transmis Parlamentului, Guvernul atrage atenţia totodată că programele de formare profesională pentru personalul didactic intră în atribuţia instituţiilor din sistemul de educaţie. Executivul este însă de acord cu cheltuirea în următorii 5 ani a circa 3 milioane lei pentru înfiinţarea Departamentului pentru Promovarea Demnităţii Umane şi Toleranţei în cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Singurul DA de la Cluj, Alexandru Cordoş

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj au dispus extinderea urmării penale faţă Alexandru Cordoş, senator în Parlamentul României, cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, în formă continuată.

”În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date şi indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 2013 – 2015, Cordoş Alexandru, în calitate de senator în Parlamentul României, în schimbul unor foloase necuvenite a pretins faţă de suspectul Mureşan Dorin Dumitru că are influenţă asupra unor persoane din conducerea Companiei de Apă Arieş şi Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice Transilvania Nord (SISETN) şi că va interveni pe lângă aceştia pentru câştigarea de către firmele administrate de omul de afaceri a unor proceduri de achiziţie publică organizate având ca obiect închirierea de utilaje”.

Referendum marca Dragnea

Pe 6 septembrie 2012, vicepremierul Liviu Dragnea, a fost pus sub acuzare în dosarul privind referendumul de demitere a şefului statului, Traian Basescu, fiind acuzat că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum, care să garanteze validarea acestuia, potrivit DNA. După ce procurorii au anunţat că îl cercetează pe Dragnea, preşedintele PSD, Victor Ponta, declara că el şi toţi membrii BPN şi CExN au semnat autodenunţuri la DNA pentru că au îndemnat oamenii să vină la vot la referendum.