Locuințele sociale, un subiect tabu pentru Primăria Cluj-Napoca

Deoarece în şedinţa de consiliu local din 17 februarie nu s-au regăsit proiecte de hotărâri sau dezbateri legate de creşterea fondului de locuinţe sociale, reprezentanții Mişcării Căşi Sociale Acum au pregătit prin participarea profesoarei-activitste Eniko Vincze, o serie de luări de cuvânt care vizau locuinţele sociale şi, totodată, se legau de temele proiectelor de HCL puse în dezbatere. Edilul Boc a încercat să o dreagă rapid reproşându-i că nu vorbeşte pe subiect şi că oricum s-au făcut locuinţe sociale printr-un proiect al Asociaţiei Zona Metropolitană. Proiect care nu reflectă o strategie coerentă a primăriei, ba dimpotrivă demonstrează dependenţa de fonduri europene şi lipsa unei viziuni clare de dezvoltare. Banii din respectivul proiect au fost obţinuţi de Asociaţia Zona Metropolitană, care în prezent se află în moarte clinică, printr-un grant norvegian. Problema adevărată este că municipiul Cluj-Napoca nu are niciun plan coerent de dezvoltare, în afară de a miza pe fondurile europene, fie că vorbim de locuinţe sociale sau de alte proiecte de investiţie. Reporterii Gazeta de Cluj au contactat-o pe Eniko Vincze pentru mai multe clarificări în legătură cu intervenţia din şedinţa de consiliu.

Poziţia Căşi Sociale Acum în şedinţa de consiliu

 Abordarea lui Eniko Vicnze nu a fost apreciată nici de primarul Boc nici de președintele ședinței, care i-auu reproșat că nu abordează subiectul direct, că nu înțelege ce înseamnă democrația într-un astfel de for deliberativ. Reproșurile lor reflectă că dreptul la locuire al clujenilor nu reprezintă o prioritate pentru primărie. Vincze a expus pozițiile referitoare la criza locuirii în Cluj-Napoca, abordând următoarele teme din ordinea de zi:

1. Excedentul bugetar din 2024 de aproximativ 707 milioane de lei
   Pe baza datelor Direcției Taxe și Impozite a arătat cum, chiar și în contextul construirii de noi locuințe în oraș, acestea ajung în mâini tot mai puține. În 2020, existau 1.049 de proprietari care dețineau între 5-10 locuințe, iar în 2024 numărul lor a crescut la 1.780, cu o creștere de 70%. Acesta este un semnal clar că dezvoltarea locuințelor private nu rezolvă criza locuirii. Soluția ar fi construcția de locuințe sociale publice, așa cum a fost prevăzut în Strategia de Dezvoltare Integrată din 2022, realizată cu sprijinul Băncii Mondiale.
2. Utilizarea excedentului bugetar pentru locuințe sociale
   A indicat cât de multe locuințe sociale s-ar putea construi cu suma excedentului bugetar de 707 milioane de lei. De exemplu, blocul de locuințe sociale de pe str. Ghimeșului, 12 apartamente, finalizat în 2021, a costat aproximativ 4 milioane de lei. Cu acești bani s-ar putea construi 176 de blocuri, adică mai mult de 2.100 de apartamente.
3. Problemele de cheltuire a banilor publici
   A subliniat diferențele dintre prețurile de construcție ale primăriei și costurile reale de pe piață. De exemplu, pentru blocul de locuințe de pe str. Sobarilor, cu 35 de apartamente, licitația s-a ridicat la 38 milioane de lei, în timp ce un bloc cu 36 de apartamente pe piață se vinde pentru 17,5 milioane de lei.
4. Utilizarea locuințelor din fondul vechi de stat
   A arătat cum primăria nu pare să îngrijească locuințele din fondul vechi de stat și cum renovarea acestora ar putea ajuta măcar la păstrarea acestui fond, deja insuficient.
5. Terenurile primăriei
   A adus în discuție terenurile goale deținute de primărie, care sunt adesea invocate ca motiv pentru absența locuințelor sociale. A amintit și renunțarea la proiecte anterioare în zone precum Lombului, Tineretului și Borhanci, unde primăria deținea terenuri care ar fi putut fi folosite pentru locuințe sociale.
6. Modificarea Planului Urbanistic General (PUG)
   A propus modificarea PUG-ului pentru a include obligația ca dezvoltatorii să transfere 25% din locuințele pe care le construiesc în fondul public de locuințe, însă reprezentantul nostru nu a avut ocazia să-și exprime complet punctul de vedere.

Întrebările lui Eniko Vincze, care au rămas fără răspuns, au fost:

De ce nu investiți în mod semnificativ în creșterea fondului de locuințe sociale publice, având în vedere resursele disponibile?

De ce nu sprijiniți clujenii care plătesc o mare parte din veniturile lor pe chirii?

Cum justificați cheltuirea excesivă a banilor publici pentru construcția de locuințe sociale comparativ cu prețurile de pe piață?

Am contactat-o pe Eniko Vincze pentru mai multe clarificări în legătură cu intervenţia din Şedinţa de Consiliu:

“Nu am fost de multă vreme la o şedinţă de consiliu, dar am constatat că nu s-au schimbat multe. Opiniile decidenţilor şi atutiudinea cu care domnul primar şi preşedintele şedinţei de consiliu local răspund la întrebări şi provocări este aceeaşi. Ce am văzut nou, în schimb, au fost reacţiile a două doamne consiliere, mai exact, a doamnei Aurelia Cristea şi a doamnei Alexandra Oană, care par să susţină demersul nostru. Au formulat nevoia de a avea o dezbatere publică pe această temă şi de a face un grup pe lângă consilul local, care  să analizeze situaţia şi să vină cu propuneri. Lucrul acesta este foarte important. Aş vrea să accentuez şi modul în care domnul primar continuă să distragă atenţia de la problemele locuirii în general în Cluj-Napoca, către problema Pata Rât. Noi am accentuat de multe ori că nevoia de locuinţe sociale nu se rezumă la locuitorii din Pata Rât, ci este una mult mai largă. Această nevoie este accentuată de intensificare imobiliară pentru profit şi cum tot  mai mult locuinţele din Cluj sunt considerate ca un obiect de investiţie şi nu ca o nevoie de locuit. Iar toate acestea au dus la creşterea continuă a chiriilor şi costurilor locuirii în oraş ”.

Proiectul de incluziune al Asociaţiei Zona Metropolitană

În cadrul proiectului „Intervenții integrate replicabile pentru locuire incluzivă și combaterea marginalizării în Zona Metropolitană Cluj” (denumit informal Pata 2), desfășurat între 2020 și 2024 au fost achiziționate 75 de apartamente, dintre care 73 pentru locuințe sociale și 2 pentru locuințe de necesitate, iar aproape 300 de persoane au beneficiat de mutarea în aceste apartamente. Proiectul a fost finanţat prin granturile SEE şi Norvegiene. Problema e că granturile vin şi pleacă. Plus că nu poate garanta nimeni că ZMC va mai obţine granturi în viitor.  În luna septembrie a anului trecut, surse din interiorul organizaţiei declarau pentru Gazeta de Cluj că, la aceea vreme, asociaţia nu mai beneficia de nicio finanţare şi nu mai aveau bani nici măcar de salarii. Aici intervine problema reală. Ce strategie de dezvoltare are primăria Cluj-Napoca atunci când se termina ploaia de fonduri şi finanţări, în condiţiile în care anul trecut bugetul alocat de dezvoltare alocat de către Primăria Cluj-Napoca se ridică la suma de 2,397,538,000 lei, din care 5,127,922 lei  reprezintă bani din bugetul fondurilor externe nerambursabile care funcţionează pe principul prefinanţării.

Cartierul Tineretului, cel mai mare eşec imobiliar al Primăriei Cluj-Napoca, transformat în afacere cu fotovoltaice

Unul dintre cele mai mari eșecuri imobiliare ale Primăriei Cluj-Napoca este, fără îndoială, Cartierul Tineretului. Proiectul s-a prăbușit rapid, iar odată cu el, cele 384 de locuințe sociale care urmau să fie predate gratuit municipalității. Singurul element care a rămas din planul inițial este terenul de 203 ha, pentru care administrația locală s-a luptat  în instanță cu Polus Real Estate.

În 2007, Primăria Cluj-Napoca și Polus Real Estate, controlată de Arpad Paszkany, au încheiat o asociere pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar pe un teren situat pe Dealul Sf. Gheorghe, între Bulevardul Muncii și Fânețele Someșeni, creând astfel societatea Cartierul Tineretului SRL. Administrația locală a contribuit cu terenul de 203 ha, evaluat la 28.705.860 lei, iar Polus Real Estate a investit 27.580.140 lei, bani cu care ar fi trebuit să demareze construcția cartierului. În ciuda promisiunilor, proiectul care ar fi trebuit să aducă un plus semnificativ  oraşului s-a dovedit a fi un eșec total.

Realizarea visului a fost rapid oprită, deoarece investitorul privat nu a reușit să facă investiția necesară, iar clujenii și municipalitatea au fost nevoiți să renunțe la proiect. Curând, atât Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, cât și Polus Real Estate au ajuns să se judece pentru terenul de 203 ha.

Ulterior, Proiectul imobiliar Cartierul Tineretului, inițiat de Arpad Paszkany, a fost abandonat și înlocuit cu un parc fotovoltaic. Finanțatorul CFR a primit aprobarea din partea Consiliului Local Cluj-Napoca, proprietarul terenului. La acea vreme, Primarul Sorin Apostu i-a solicitat lui Arpad Paszkany să găsească o soluție pentru utilizarea celor 203 hectare de teren de la capătul Bulevardului Muncii, pe Dealul Sf. Gheorghe, altfel risca să piardă terenul.

Polus Real Estate s-a asociat cu WWS Energy Development LLC și a propus un proiect pentru amenajarea unui parc fotovoltaic pe terenul respectiv.Arpad Paszkany a renunțat astfel la planurile de a construi 6.000 de locuințe pe Dealul Sf. Gheorghe, un proiect estimat la 500 de milioane de euro, din cauza crizei economice. Proiectul a fost aprobat de consilierii locali, cu patru voturi împotrivă.

În final, criza locuințelor sociale din Cluj-Napoca continuă să rămână o rană deschisă, la care autoritățile locale nu reușesc să găsească un leac eficient. Excedentele bugetare și terenurile municipale, care ar putea transforma orașul într-un loc mai accesibil pentru toți locuitorii, se pierd în umbra unor proiecte imobiliare private, care servesc mai mult intereselor economice decât nevoilor sociale.

Citeşte şi: Justiția pe slow motion, Tribunalul Cluj bifează a 30-a amânare în dosarul de evaziune al patronului Coratim