Micii producători de brânză ar putea rămâne fără afaceri, dacă nu vor investi în utilaje industriale costisitoare şi vor funcționa pe baza tehnicilor tradiţionale. Aceste centre de prelucrare a laptelui vor mai putea funcţiona doar până la sfârşitul acestui an în actuala formă.
Proprietarii lor au aflat la sfârşitul anului trecut, de la Direcţia Sanitară Veterinară, că trebuie să îşi adapteze afacerile în domeniul prelucrării laptelui la normele cerute de Uniunea Europeană.
Autorităţile române au fost trase de mânecă să grăbească adaptarea legislaţiei în urma unei misiuni a Comisiei Europene, din 2020.
Aşadar, actualele centre de prelucrare a laptelui independente, înfiinţate în baza Ordinului 111/2008 al DSVSA, trebuie transformate în unităţi de procesare a laptelui, reglementate de Ordinul 57/2010, aliniat la legislaţia europeană.
Demersul necesită însă investiţii mari în retehnologizare. ”Am fost vizitaţi în noiembrie de inspectori DSV pentru a ne spune că nu mai putem ţine fabrica deschisă dacă nu facem modernizări. Am calculat şi ne-ar trebui peste 60.000 de euro, bani pe care noi nu-i avem”, spune un proprietar de centru de prelucrare a laptelui independent, din Ruşeţu, judeţul Buzău.
Iniţial, doar până la sfârşitul acestui an mai este permisă funcţionarea centrelor de prelucrare a laptelui înfiinţate în baza vechiului ordin, iar fermierii care vor să păstreze afacerile trebuie în primul rând să doteze făbricuţele cu instalaţii pentru pasteurizare şi ultrapasteurizare, care costă zeci de mii de euro.
”Vor trece la următorul nivel, unităţi de procesare a laptelui, care sunt unităţi cu ştampilă ovală, deci care pot face şi comerţ intracomunitar, necondiţionaţi de cantităţi sau de aria de comercializare. Doar că, pentru funcţionare, condiţiile sunt mai stricte”, a declarat pentru „Adevărul“ dr. Paul Jipa, şef Serviciu Control Oficial Siguranţa Alimentelor din cadrul DSV Buzău.
Numai în judeţul Buzău sunt în funcţiune zece centre de prelucrare a laptelui, majoritatea în comunele din Câmpia Bărăganului, unde sunt şi mulţi crescători de vite.
”Pentru tipul acesta de producţie, producătorul va trebui să demonstreze că face tratament termic la lapte, iar tratamentul recunoscut în legislaţie ar fi pasteurizarea şi ultrapasteurizarea. Investiţiile sunt proporţionale cu volumul, capacitatea de producţie. Cine vrea să facă o cantitate mare de brânză, într-un timp mai scurt, clar că va investi mai mult”, spune dr. Paul Jipa, de la DSV Buzău.
Proprietarii fermelor zootehnice, dar şi ţăranii care deţin vite în ogradă au acum posibilitatea să valorifice laptele pe care-l dau zilnic vacile la un preţ convenit cu colectorii. Dispariţia centrelor ar putea pune în pericol şi existenţa acestor crescători, sunt de părere proprietarii micilor brânzării.
Sursa: adevarul.ro
Citește și: Descoperiri impresionante în cea mai vastă reţea de galerii subterane din ţinutul cetăţilor dacice