Judecătorii clujeni pun cruce afacerii radarelor fixe Codec. După ce Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) a emis dispoziţia de oprire a radarelor fixe, o parte dintre primarii localităţilor unde erau instalate radarele celor de la SC Codec au apelat la instanţă pentru repunerea acestor “fabrici de bani” în funcţiune. Primarii au atacat hotărârea emisă de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), prin care protocoalele în baza cărora funcţionau radarele au fost declarate ilegale. Săptămâna trecută, judecătorii Curţii de Apel Cluj au respins definitiv acţiunea comunei Ciucea. Tot la Curtea de apel, judecătorii clujeni au amânat un proces similar iniţiat de reprezentanţii comunei Poieni.
Ştefan Trandafir
IGPR a stopat afacerea Codec în 24 aprilie 2009, iar ci o zi înainte, ANRMAP hotărâse că protocoalele şi licitaţiile în urma cărora au fost instalate aceste radare fixe erau ilegale, astfel că radarele fixe din toată ţara trebuiau oprite. Pe de o parte, această afacere aducea bani consiliilor locale din localităţile pe raza cărora funcţionau aceste radare, dar grosul banilor ajungea în conturile acţionarilor din cadrul SC Codec şi SC Codec Spat. Din aceste motive, atât Codec cât şi reprezentanţii consiliilor locale au început să atace decizia ANRMAP în instanţă pentru a câştiga repunerea în funcţiune a “fabricilor de bani” Codec.
Iniţial, procesele au fost judecate de magistraţii Tribunalului Cluj, care a dat câştig de cauză instituţiei care reglementează achiziţiile publice, dar atât reprezentanţii Codec cât şi cei ai primăriilor au ales să facă recurs ajungând în jurisdicţia Curţii de Apel Cluj. Primul proces care a fost respins de judecătorii Curţii este cel în care reprezentanţii comunei Ciucea contestau decizia Tribunalului Cluj.
“Respinge recursul declarat de pârâta SC Codec Spat SRL împotriva sentinţei civile nr. 3585 din 04.12.2009 pronunţată în dosarul nr. 4552/117/2009 al Tribunalului Cluj pe care o menţine în întregime. Obligă recurenta să plătească intimatei ANRMAP suma de 1016,61 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Pronunţată în şedinţa puiblică din 03.05.2010”, arată soluţia magistraţilor curţii de Apel Cluj în cazul comunei Ciucea. Tot săptămâna trecută, un proces similar l-a avut şi Primăria Poieni care a ajuns să conteste decizia de oprire a radarelor Codec în faţa magistraţilor instanţei superioare clujene. Însă, la mijlocul săptămânii, judecătorii au decis că acţiunea reprezentanţilor consiliului local Poieni este insuficient timbrată, astfel că au amânat soluţionarea. De asemenea, la începutul lui iunie şi primăria din Căpuşu Mare va ajunge în faţa judecătorilor Curţii în speranţa că judecătorii vor decide ca radarele să fie repuse în funcţiune.
Toate aceste radare au fost oprite pentru că autorităţile locale nu încheiaseră contracte în mod legal cu SC Codec. Din acest motiv, în urmă cu circa doi ani, ANRMAP a amendat cinci consilii locale din Cluj cu sume cuprinse între 5.000 şi 7.000 de lei, iar anul trecut, autoritatea naţională a cerut instanţelor anularea contractelor încheiate între primării şi SC Codec Spat pentru montarea de radare fixe
Business cu dedicaţie
Afacerea Codec a fost pregătită încă din primăvara anului 2006. Potrivit unui comunicat de presă emis de Consiliul Judeţean (CJ) Cluj în 4 martie 2006, “pe drumurile din judeţ se vor monta 100 de camere de minitorizare a traficului, investiţia totală a acestui proiect ajungând la 1 milion de euro”, arăta textul documentului. Numai după 6 luni de zile cei de Codec au câştigat de pe urma amenzilor circa 38 miliarde de lei. Protocolul între Consiliul Judeţean Cluj, SC Codec şi Serviciul de Poliţie Rutieră Cluj a fost semnat în ianuarie 2007, perioadă în care au fost convocati la CJ Cluj primarii din comunele în care au fost amplasate camerele video, pentru a li se prezenta proiectul. Având recomandările şefilor IPJ Cluj şi CJ Cluj, primarii comenelor vizate au acceptat cu ochii închişi semnarea unor contracte cu SC Codec, fără a se mai obosi să organizeze vreo licitaţie. În general, procentul pe care cei de la codec îl reţineau din valoarea unei amenzi era de 60%, iar restul ajungea la bugetele locale ale localităţilor respective. Din sumele încasate, cei de la SC codec plăteau o serie de taxe de curierat pentru trimiterea amenzilor acasă la contravenienţi. Interesant este că, la începutul anului 2009, o parte din firmele care colaborau cu cei de la Codec au început să depună somaţii de plată către Sc codec şi Sc Codec Spat pentru că cele două firme acumulaseră datorii că nu îşi plătiseră serviciile de curierat. Însă, ulterior, banii au fost viraţi în conturile firmelor, iar litigiile s-au stins. Din 2007 până în aprilie 2009, radarele tip Codec au dat amenzi de peste trei milioane de euro vitezomanilor care au trecut prin judeţul Cluj, iar, în aceeaşi perioadă de timp, de pe urma celor cinci comune clujene, acţionarii Codec au câştigat peste 2,1 milioane de euro. De cealaltă parte, şoferii amendaţi au contestat sau, pur şi simplu, nu au plătit amenzile primite. Pe lângă şoferii care contestă amenzile, există mulţi alţii care nici măcar nu se mai obosesc să le plătească. Alţii, când primeau acasă procesul-verbal pentru depăşirea vitezei preferau să declare că la volanul maşinii s-ar fi aflat o persoană care se află în străinătate sau cineva care a decedat de curând. O altă problemă a acestor radare era aceea că ele nu se puteau autoregla, astfel că nu îndeplineau normele legale de metrologie românească, acesta fiind şi unul dintre principalele motive pentru care şoferii aveau câştig de cauză atunci când contestau amenzile primite.
Artizanii Codec
SC Codec SRL face parte dintr-un grup de firme (Codec Electronics Prod SRL, Codec Internet SRL şi SC Codec SRL) care au ca obiect de activitate promovarea de servicii în industria de echipamente pentru radio, televiziune şi comunicaţii. Acţionariatul acestor firme este format în exclusivitate din cei mai bogaţi clujeni care au avut acţiuni în cadrul Astral şi, momentan principalul lor obiect de activitate se regăseşte în cadrul afacerilor imobiliare sau finanţe. Sorin Ghite este unul dintre acesti acţionari. Până la vânzarea Astral Telecom, Ghite a fost preşedintele Consiliului de Administraţie. El mai este acţionar la Banca Transilvania, unde deţine 1%, având interese în cadrul grupului financiar Imofinance. Un alt beneficiar al amenzilor primite de vitezomani este Dan Pop Baldi, unul dintre fondatorii companiei de telecomunicaţii Astral Telecom. Acesta este asociat cu Bela Urasi şi cu Valentin Nicola, (acţionari şi ei în cadrul SC Codec) într-un proiect imobiliar dezvoltat în centrul orasului Cluj-Napoca. Acesta activeaza în domeniul afacerilor imobiliare prin compania sa, Terimob Invest, achiziţionând clădirea de birouri City Business Center din Cluj-Napoca, administrată de către Target Investments. Potrivit unor surse, Baldi a plătit în jur de 5 milioane de euro pentru acest centru. La SC Codec mai este acţionar şi Valentin Nicola, tot fondator al TV Cablu (Astral). Şi el este implicat în IMO Finance, Banca Transilvania şi în alte investiţii imobiliare în Cluj şi Bucureşti (de ex. mini-business center în apropierea Primăriei, în fostul sediu OJT). Averea lui este estimata la circa 55 milioane de dolari. Bela Urasi, un alt "destinatar" al camerelor de monitorizare a circulaţiei este acţionar în cadrul a două firme de construcţii şi la Banca Transilvania. În sectorul imobiliar dezvoltă proiecte împreuna cu Valentin Nicola şi Nicolae Dan Pop Baldi. Urasi mai deţine acţiuni la alte două firme de construcţii, la IMO Finance şi are o casă situată în zona Grădinii Botanice evaluata la 3 milioane de euro.
Afacerea Codec a început în 2007, SC Codec Spat a instalat primele aparate între Cluj-Napoca şi Turda. După aceea, SC Codec Spat a încheiat contracte similare cu localităţile Căpuşu Mare, Izvorul Crişului, Poieni şi Ciucea. În momentul când ANRMAP a început să verifice dacă au avut loc sau nu licitaţii, la nivel naţional, cei de la Codec instalaseră radare în aproximativ o sută de localităţi
