Lupta lui Don Quijote cu Google. Curtea Europeană de Justiție obligă Google să elimine, la cerere, date personale de pe web

Curtea Europeană de Justiție, printr-o decizie care va rămâne istorică, a dat câștig de cauză cetățeanului spaniol Mario Costeja Gonzalez căruia i s-a refuzat ștergerea unor date personale de pe web site-ul unui ziar. Hotărârea a fost luată în baza „dreptului de a fi uitat„, care reglmentează faptul că, în mediul online Google, gigantul motoarelor de căutare, trebuie să șteargă datele „inadecvate, irelevante sau care au devenit irelevante” din paginile sale de rezultate, atunci când un membru al publicului îi cere acest lucru.

Comisia Europeană a lansat de curând un nou concept care se referea la crearea posibilității de a-și șterge complet prezența de pe internet, pe baza dreptului de-a fi uitat. La origine, dreptul de-a fi uitat se trage dintr-o veche lege franțuzească (le droit à l’oubli) și se referă la dreptul unui criminal care și-a ispășit pedeapsa și care astfel și-a câștigat dreptul de a cere să nu i se mai menționeze public faptele din trecut.

Amenințarea vieții private de cloud computing este subestimată, chiar ignorată, arată un studiu al Parlamentului European. Un studiu publicat în 2012 de Direcția Generală pentru Politicile Interne a Parlamentului European avertizează că „amenințarea vieții private de cloud computing este subestimată, chiar ignorată.“ „Principala îngrijorare care vine din creșterea încrederii în cloud computing este mai puțin creșterea fraudei cibernetice decât pierderea controlului asupra identității și datelor individuale“, mai arată studiul. Cele mai recente studii despre dreptul la viață privată online demonstrează că ne e din ce în ce mai teamă că tot ce facem online se va întoarce împotriva noastră.

În baza dreptului de a fi uitat instituit de Uniunea Europeană prin directiva privind protecția datelor personale, judecătorii de la Curtea Europeană de Justiție au decis că, sub legile UE privind protecția datelor, Google trebuie să șteargă linkurile către două pagini de pe web site-ul ziarului La Vanguardia, care duc către numele lui Costeja Gonzalez, când acesta este căutat.

Judecătorii au ajuns la concluzia păstrarea în rezultatele Google a linkurilor asociate cu un individ care le vrea eliminate „pe motiv că dorește ca informația despre el, de pe respectivele pagini, să fie `uitată` după un timp” era incompatibilă cu legislația existentă în domeniul protecției datelor.

Se poate solicita ştergerea datelor irelevante

Magistrații CEJ au arătat că datele ce pot fi solicitate a fi șterse sunt acelea care ar putea apărea drept „inadecvate, irelevante sau excesive… în lumina timpului care a trecut”. Ei au specificat că până și datele corecte, publicate inițial conform legii, pot „în cursul timpului deveni incompatibile cu directiva”.

Don Quijote a câştigat lupa cu Google

Decizia CEJ împotriva Google în ce privește intimitatea persoanelor a avut ca punct de plecare cazul spaniolului Mario Costeja Gonzalez. Ibericul nu a reuşit să obţină ştergerea unui aviz de licitaţie a casei sale, datând din 1998, de pe web site-ul unui ziar de largă circulaţie din Catalunia. Costeja González a arătat că, atunci când numele său era introdus de un utilizator de internet în motorul de căutare al grupului Google („Google Search”), lista de rezultate afișa link-uri către două pagini ale cotidianului La Vanguardia, publicate în ianuarie 1998 și, respectiv, în martie 1998. Pe aceste pagini figura printre altele un anunț cu privire la o vânzare la licitație a unor imobile organizată ca urmare a unei proceduri de executare silită desfășurate în vederea recuperării datoriilor pe care le avea González la asigurările sociale. Reclamantul a cerut obligarea cotidianului, dar și a Google Spain, de a elimina din pagini datele sale personale. Costeja González a argumentat că executarea sa silită s-a finalizat în întregime în urmă cu mai mulți ani și că menționarea acestei informații pe internet este în prezent lipsită de orice relevanță.

O regândire a conţinuturilor din spaţiul virtual

Deși Curtea Europeană de Justiția hotărât că indivizii au dreptul de a controla datele care fac referire la ei și pot cere motoarelor de căutare să îi elimine din rezultatele lor, Google, cel mai popular motor de căutare, susține că nu controlează datele personale și nu ar trebui să acționeze ca cenzor. În termeni tehnici, hotărârea a stabilit că un motor de căutare, cum este și Google, trebuie să fie privit ca un „controlor de date”, în conformitate cu legislația de protecție a datelor din țările Uniunii Europene.

Prin urmare, Google trebuie va trebui să-și asume responsabilitatea pentru conținut și,  la cererea  oricărei persoane, să elimine rezultatele sale, chiar dacă materialul a fost publicat anterior în mod legal. Totodată, experți juridici au declarat că hotărârea s-ar putea să fie un punct de plecare pentru o avalanşă de cereri de ștergere de materiale, inclusiv fotografii jenante din perioada adolescenței sau chiar insulte de pe site-urile de socializare, și ar putea duce astfel la o regândire a modului în care se gestionează link-urile către conținutul de pe web.