Mariş Traian, directorul Romsilva Cluj, a fost reţinut şi arestat săptămâna trecută în urma unui flagrant prin care acesta a fost prins luând mită în valoare de câteva zeci de mii de lei. Potrivit procurorilor, acesta cerea cu titlul de mită sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru a scăpa unii pădurari de controalele venite din partea ITRSV Cluj sau pentru a le oferi cestora cele mai bune cantoane pentru exploatarea materialului lemnos. Gazeta de Cluj vă prezintă o sinteză a faptelor penale comise de această veritabilă mafie a lemnului din Mărişel, o mafia instituţionalizată care nu se dă înapoi de la acte de violenţă pentru a-şi urmări interesele.
Cerea taxă de protecţie de la pădurari
Directorul Romsilva Cluj Mariş Traian a fost reţinut în cursul săptămânii trecute şi după ce a fost prezentat instanţei cu propunerea de arestare a primit 29 de zile de arest. Asupra sa planează acuzaţii de luare de mită, întocmindu-i-se un flagrant în urma căruia s-a stabilit faptul că cerea sume importante de bani de la diverşi pădurari pentru a le acorda acestora cantoane mai bogate sau pentru a-i proteja de controale.
Potrivit unui comunicat al DNA, din ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmite de procurori a rezultat următoarea stare de fapt: “În perioada septembrie 2012 – aprilie 2013, inculpatul Mariş Traian, în calitate de director al Direcţiei Silvice Cluj, a pretins de la trei angajaţi ai instituţiei pe care o conduce (pădurari) sume cuprinse între 4.000 şi 10.000 euro pentru ca, în schimb, să le asigure păstrarea locurilor de muncă, să le avizeze favorabil controalele dispuse în cantoanele la care lucrează şi să nu le aplice măsuri de sancţionare disciplinară ca urmare a neregulilor constatate de echipele de control.
La data de 15 aprilie 2013, inculpatul Mariş Traian a primit de la doi dintre angajaţi, denunţători în cauză, prin intermediar, suma de 10.000 lei, pentru ca, în schimb, să nu emită nicio dispoziţie de sancţionare a celor doi pentru presupuse nereguli în activitatea lor de pădurari şi pentru ca să avizeze favorabil raportul asupra unui control programat în cantonul pădurarului care a intermediat primirea banilor, sub formă de mită.”
Denunţătorii despre care vorbeşte comunicatul DNA sunt pădurarii Voicu Tomoş şi Călin Bâlc, şeful Districtul Silvic nr. 3 din Beliş. Potrivit declaraţiilor date de către cei doi în faţa procurorilor DNA, Mariş Traian le pretindea suma de 20.000 de euro anual pentru a-şi păstra funcţiile. Aceste sume de bani puteau fi plătite în două rate, însă erau acompaniate de diverse alte favorului, printre care şi asigurarea unui anumit volum de material lemnos la dispoziţia şefilor de la Direcţia Silvică.
Motivul pentru care DNA-ul a reuşit flagrantul contra lui Mariş Traian este dat de faptul că acesta, fiind obişnuit cu această practică a pădurarilor de a-i da bani, nu se aştepta ca atunci când numitul Mariş Valentin a venit să-i remită suma de 10.000 de lei să apară probleme. Mariş Valentin, cel care i-a înmânat lui Mariş Traian suma de bani, a fost desemnat de către cei doi denunţători, Bâlc Călin şi Voicu Tomoş pentru a “discuta” cu şeful Direcţiei Silvice Cluj. Subiectul discuţiei urma să fie legat de controalele care urmau să fie efectuate pe raza cantonului silvic Beliş în care cei doi operau.
Cam care sunt sumele ce trebuiau cotizate la Mariş
Din câte se pare, la începutul carierei directorului Romsilva Cluj, îi era într-un anumit fel ruşine, dacă se poate spune aşa, să ia bani de la consăteni pentru cele mai bune cantoane, motiv pentru care apela la un interpus. Iar acest interpus nu este nimeni altcineva decât primarul comunei Mărişel, al cărui nume este tot Traian Mariş, şi cu care este rudă.
Astfel, prin intermediul edilului comunei, cei doi Mariş Traian se pare că au că au obţinut sume importante de bani în cursul anilor care au trecut, atât de la pădurarii care aveau ceva de ascuns cât şi de la cei care îşi doreau un canton mai bun. Potrivit surselor Gazeta de Cluj, sumele sunt de ordinul zecilor de mii de euro, atât în tranşe lunare cât şi cu banii jos. Un prim astfel de exemplu este cel al lui Vesa Alexandru, al ora actuală pădurar în Petreasa, care se pare că ar fi achitat nu mai puţin de 50.000 de lei, aproximativ 12.000 de euro. Un alt nume de pădurar care a cotizat către Traian Matiş pare să fi fost Roşu Ardelean. Acesta, bucuros că ar fi scăpat cu bine în urma unui control al ITRSV Cluj din care reieşea că ar fi încasat 60.000 de lei din exploatarea lemnoasă, a cotizat mai departe suma de 30.000 de lei. Conform sursei noastre, cel mai generos pădurar a fost Bâlc Traian, care a fost mutat la ocolul silvic Beliş pe un canton foarte profitabil contra sumei de 1 miliard de lei vechi. În realitate, toţi cei trei pădurari enunţaţi mai sus au fost mutaţi de la ocolul silvic Gilău la cel din Beliş, datorită faptului că acolo există mai multă pădure de exploatat.
Conform unor informaţii, prin intermediul primarului cu acelaşi nume, directorul Romsilva Traian Mariş cerea din partea pădurarilor Stan Toderaş, Roşu Călin şi Purcel David, toţi trei angajaţi ai comunei Mărişel, suma de 1000 de euro săptămânal, sub ameninţarea că dacă nu vor proceda astfel vor fi schimbaţi din funcţie. Lăcomia primarului pare să fi fost într-atât de mare, încât pădurarul Stan Toderaş s-ar fi plâns în repetate rânduri apropiaţilor că nu mai poate ţine pasul cu pretenţiile financiare ale acestuia.
Povestea cu “Gheara de urs”
Într-o emisiune televizată la care semnatarul articolului a participat alături de fostul director Romsilva Mariş Traian, acesta din urmă explica modul în care ursul, în calitatea sa de animal, forţează autorităţile să taie copacii ca urmare a comportamentului său iraţional. Subiectul emisiunii fiind tăierile ilegale de material lemnos din zona comunei Mărişel, Mariş Traian a răspuns unei întrebări adresate telefonic de către unul dintre telespectatori. Astfel, fostul director Romsilva explica într-un mod cât se poate de firesc faptul că în pădurile respective ursul zgârie cu răutate scoarţa unui număr foarte mare de copaci, astfel încât aceştia s-au uscat şi trebuiau tăiaţi. Explicaţiile lui Mariş Traian nu ne-au lămurit, astfel încât reporterii Gazetei de Cluj au investigat fenomenul alarmant al ursului răzbunător pe avutul statului şi au ajuns la concluzii surprinzătoare. Astfel, conform credinţelor populare, am aflat că ursul zgârie într-adevăr copacii, însă doar în perioada împerecherii, şi asta pentru a-şi marca teritoriul sau pentru a da un semnal potenţialilor parteneri. Tot ursul, atunci când doboară o pradă şi nu o consumă imediat, procedează la a-şi adăposti vânatul, însă nu săpând o groapă precum un câine, ci prin a-l acoperi cu lemne. Pe cale de raţionament logic, am ajuns la concluzia că urşii din comuna Mărişel ori sunt predispuşi la orgii sexuale, fapt care-i determină să distrugă patrimonial verde al comunei, ori fostul director Romsilva crede că poate servi cu nonşalanţă aceleaşi gogoşi atât locuitorilor zonei cât şi publicului care-l vizionează din faţa calculatorului. Ar fi interesant ca Mariş Traian să relateze aceeaşi variantă şi procurorilor sau judecătorului, poate s-ar ajunge în practica judiciară la prima achitare pe bază de comportament animalic.
Violenţă şi incendii în comuna Mărişel
În urmă cu un an Gazeta de Cluj relata de spre un incendiu de pădure care a izbucnit în comuna clujeană Mărişel, cunoscută pentru resursele de lemn de care dispune. Conform informaţiilor puse la dispoziţia publicului de către reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Cluj (ISU Cluj), lupta pompierilor cu focul a fost îngreunată de faptul că zona cuprinsă de flăcări se afla în apropierea unei văi, iar vântul extindea flăcările cu rapiditate. Chiar dacă încă nu s-a emis un comunicat oficial cu privire la motivele pentru care au dus la producerea incendiului, sursele Gazeta de Cluj au precizat că responsabil pentru producerea focului ar fi putu fi chiar primarul comunei, care ar fi interesat de ascunderea unor grave nereguli.
Conform spuselor localnicilor din Mărişel, incendiul produs ar fi început intenţionat, motivele fiind o ceartă între pădurari. Mai precis, Roşu Ardelean, fostul pădurar şi omul de încredere al primarului Mariş Traian, a trebuit să predea ştacheta către Matiş Violin, însă acesta din urmă nu a vrut să cadă drept ţap ispăşitor pentru afacerile făcute de alţii. Din câte se pare, Matiş Violin i-ar fi cerut fostului pădurar Roşu Ardelean o situaţie cu privire la starea pădurii pe care urma să o conducă, la numărul de cioturi, la numărul de copaci tăiaţi şi aşa mai departe. Cu alte cuvinte nu a vrut să semneze fără să ştie în ce urmează să se bage.
Locuitorii comunei Mărişel susţin că schimbările făcute în rândul pădurarilor sunt dirijate de primarul Mariş Traian şi de către fostul şef al Direcţiei Silvice Cluj, actualmente în arest, Mariş Traian. Mai mult, aceştia susţin că mutarea cantoanelor între pădurari are ca scop continuarea tăierilor masive de lemn, fostul pădurar Ruşu Ardelean fiind “omul de casă” al primarului Mariş Traian. Potrivit surselor Gazeta de Cluj, datorită faptului că noul pădurar nu a vrut să preia cantonul fără o situaţie din care să reiasă starea pădurilor, precum şi numărul copacilor tăiaţi, a doua zi după discuţia contradictorie dintre acesta şi Roşu Ardelean s-a produs incendiul de pădure. Coincidenţă sau nu, incendiul a mistuit cioatele copacilor tăiaţi, astfel încât nimeni nu mai ştie câţi arbori au fost exploataţi ilegal. În plus, focul a mistuit nu doar resturi, dar şi sute de copaci sănătoşi atât din pădurea ocolului silvic Someşul Rece dar şi din pădurea aflată în composesoratul comunei Mărişel.
Luarea de mită art. 254 Codul Penal
„Fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi”.
Sabin Ripan
