Primăria Huedin a fost dată în judecată, alături de alte administrații locale din județul Cluj, de către Fundaţia European Committee Rights Hungarians Central Europe, aceeași care a cerut în instanță amplasarea de plăcuțe bilingve în municipiul Cluj-Napoca. Aceasta a făcut recurs la sentința instanței de fond, care a admis acțiunea fundației cu sediul la Amsterdam a maghiarului Landman Gabor privind ”obligaţia de a face – respectarea drepturilor lingvistice ale minorităţilor maghiare – Legea nr. 215/2001”. Și a câștigat, datorită unei gafe comise de cei de la ECRHCE.
Ziarul Făclia arată că, în cazul Huedinului, Fundaţia European Committee Rights Hungarians Central Europe a cerut ca o serie de acte emise de autorităţile locale să fie în limba maghiară, dar în cauza înregistrată la Tribunalul Cluj, Landman Gabor nu a chemat în judecată oraşul Huedin ci ‘’comuna Huedin’’, unitate adminsitrativă care nu există în România.
Reprezentanţii Primăriei Huedin au atacat hotărîrea Tribunalului Cluj cu recurs, iar acesta a fost admis ieri de Curtea de Apel Cluj: ”Admite recursul declarat de recurenta POH pt. CLalOH împotriva sentinţei civile 5183 pronunţată la data de 11.09.2014 în dosarul 1512/117/2014 al Tribunalului Cluj pe care o casează în tot în sensul că respinge acţiunea formulată AECHRHCE ca urmarea a admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale active şi inadmisibilităţii acţiunii. Obligă intimata-reclamantă la 100lei cheltuieli de judecată în recurs faţă de recurentă. Decizia este definitivă şi executorie. Pronunţată în şedinţă publică din 19.02.2015”
Amintim că într-o primă fază, Primăria Cluj-Napoca a pierdut anul trecut procesul intentat de European Committee Rights Hungarians Central Europe pentru amplasarea unor placute bilingve, dar Curtea de Apel Cluj a dat dreptate administrației locale la începutul acestui an. Citiți mai multe în următoarele articole:
Primăria Cluj-Napoca a pierdut procesul plăcuţelor bilingve
De ce obligă Monica Trofin primăria clujeană să amplaseze plăcuţe bilingve
Placutele bilingve, respinse DEFINITIV la Curtea de Apel Cluj
De asemenea, la Săvădisla asociația a cerut ca numele „Poliţie” să apară şi în maghiară, adică „Rendőrség“, atât pe clădiri, dar şi pe maşinile de patrulare din Săvădisla. Cererile au fost respinse la ICCJ, dar decizia CNCD a fost pusa în vigoare în localitatea de lângă Cluj.
În ROMÂNIA, Poliţia a fost amendată pentru că pe maşini nu scria în UNGUREŞTE
Ce a hotărât CNCD la Savadisla
Organizatia care a cerut in instanta placute bilingve, invinsa la ICCJ in procesul „Rendorseg la Savadisla“
La nivel politic, în Cluj-Napoca problema placutelor bilingve a lansat o adevărată dispută între maghiari și politicienii români care au atacat sentința instanței de fond, în primul rând primarul Emil Boc.
Nu este vorba de lege, ci lipseste din pacate constiinta generala in legatura de faptul ca orasul Cluj era construit de unguri si germani. Fara ca legea sa va obliga la acest lucru ar trebui sa fie numit orasul in 3 limbi. Orasul cluj oricum se numeste si se va numi Kolozsvar in ungureste, si Klausenburg in germana- oricat de mult ar fi deranjati de acest lucru . Ati uitat faptul,ca inante de exodusul romaniilor in Ardeal in 1910 traiau numai 8.886 romani in oras(wikipedia). Rusine ce se intampla acum 100 de ani mai tarziu si ce mentalitate de rasist le aveti! Rusinea europei si lumii, sa nu spun ca si “democratia” ce aveti de la 1989, aveti din cauza unguriilor(Fam. Tokes). Acest lucru(si istoria Clujuli) cunoaste toata Lumea numai voi nu realizati!! Rusine ce se intampla!!
tu esti un hun handicapat cazut de pe cal la migratia inspre finlanda