Maghiarii vor autonomie, Băsescu nu

După discuţiile cu preşedintele Ungariei, Laszlo Solyom, Traian Băsescu a declarat că “în România nu va exista niciodată autonomie teritorială”. Însă, primul om în stat al Ungariei a reamintit că va continua să susţină, din biroul său de la Budapesta, această doleanţă a minorităţilor maghiare din România. Întrebat dacă vreodată va exista autonomie teritorială în regiunea secuiască, Traian Băsescu a afirmat că “Niciodată nu va exista autonomie teritorială în această regiune, deoarece România este definită ca stat naţional unitar şi suveran”. Chiar dacă Băsescu îşi susţine părerea, omologul său maghiar a răspuns că legat de această problemă, opiniile pot fi diferite. “Nu am pus niciodată la îndoială faptul că politica României faţă de minorităţi corespunde normelor UE. Diferenţa este că nu se recunoaşte ca drept colectiv, ci individual. Sigur, nu putem contesta acest lucru, este vorba despre o nuanţare a termenului colectiv”, a declarat Laszlo Solyom. De asemenea, preşedintele Ungariei a specificat că fiecare stat suveran are dreptul de a recunoaşte sau nu principiul autonomiei teritoriale: “Ungaria consideră posibilă o asemenea autonomie teritorială şi va continua să susţină această aspiraţie a minorităţilor maghiare din România, bineînţeles, în limitele clare ale Constituţiei României”.  

Marko Bela vrea dreptate

Preşedintele UDMR, Marko Bela, este revoltat  considerând că românii care deţin funcţii de răspundere în diferite instituţii din judeţele Harghita şi Covasna ar trebui să cunoască limba maghiară, cum şi maghiarilor li se cere să cunoască româna. “Aşa e cinstit, aşa e corect. În schimb, aici, românii au un handicap, şi anume faptul că în toate instituţiile administraţiei locale din aceste judeţe cei care au o anumită funcţie de răspundere trebuie să cunoască ambele limbi, româna şi maghiara, şi spun acest lucru cu tot respectul”, a declarat Bela. În ceea ce priveşte judeţul Cluj, consilierul prezidenţial pe probleme de minorităţi, Peter Eckstein, susţine că sunt situaţii în care maghiarii se confruntă cu probleme, cum ar fi angajările. “Există plângeri în ceea ce priveşte egalitatea între maghiari şi români. Maghiarii se confruntă cu probleme mai ales când trebuie să se angajeze în unele instituţii. Se poate verifica acest lucru, la primărie, de exemplu. Câţi maghiari lucrează în primărie? Sau câţi maghiari sunt directori? Sincer, în Cluj nu sunt prea mulţi”, a comunicat Eckstein.

Tokes Laszlo doreşte autonomie

Deşi preşedintele Traian Băsescu este sigur că Ţinutul Secuiesc nu va obţine niciodată autonomie, episcopul Tokes Laszlo afirmă că doreşte autonomie oriunde trăiesc maghiarii. “Reuşim să reinstalăm, într-un fel, un for democratic în relaţia noastră de coordonare şi în viaţa noastră publică, a maghiarilor din Transilvania. De aceea, consider foarte important crearea acestui for de coordonare. În mod subiectiv, cel care se referă la Consiliul de Autonomie al Maghiarilor din Bazinul Carpatin, din care reiese că ne gândim nu numai în contextual autonomiei maghiarilor din România, ci ne gândim într-un sistem de autonomii pentru toate comunităţile maghiare de peste hotare. În cooperare  cu Ungaria, sperăm că această cooperare se va îmbunătăţi, putem să ne prezentăm să articulăm interesele naţionale din Ungaria ale maghiarilor şi ale maghiarilor în teritoriile de peste hotare, în mod unit şi cu mai mari şanse de reuşită”, a declarat Tokes.

Elevi discriminaţi

Elevii din judeţul Mureş, dar şi din ţară, care termină clasa a VIII-a se confruntă cu o problemă destul de gravă, conform Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare (UCDMR). În aceste împrejurări, UCDMR- împreună cu alte organizaţii neguvernamentale- au depus,  în luna ianuarie a acestui an, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş, un protest susţinând că în planul de şcolarizare 2009-2010 există  mare discriminare . “Proiectul planului şcolar 2009-2010 prevede 1.400 de locuri cu predare în limba maghiară pentru absolvenţii claselor a VIII-a, în total 1.862 de elevi de naţionalitate maghiară, iar 4.200 de locuri pentru clasele cu predare în limba română. Elevilor de naţionalitate maghiară din judeţul Mureş, care vor termina clasa a VIII-a şi vor intra în ciclul liceal, le este refuzat accesul la educaţie în limba maghiară, în mai multe şcoli ale judeţului”, au susţinut semnatarii protestului. Astfel, conform planului de şcolarizare pe anul 2009-2010, reiese că 462 de elevi de naţionalitate maghiară care vor termina clasa a VIII-a la secţia maghiară din judeţul Mureş nu au posibilitatea de a-şi continua studiile obligatorii în limba maternă. “Sistemul de învăţământ public este obligat să asigure posibilitatea de a studia în limba maternă tuturor cetăţenilor, respectiv şi minorităţilor, în caz contrar fiind afectat accesul lor la învăţământ în limba maternă prevăzut în Legea învăţământului în vigoare (nr.84 din 24 iulie 1995) şi de Constituţia României”, a declarat unul din reprezentanţii UCDMR.

Profesorii maghiari, revoltaţi

Profesorii maghiari consideră că legea este de partea lor şi îşi cer drepturile. Prevederile art 32.3 din legea fundamentală arată că “dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate, modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege”. De asemenea, reclamanţii susţin că elevii nu au locuri în anumite domenii: “ Este inacceptabil numărul şi profilul locurilor oferite în învăţământul liceal pentru elevi de naţionalitate maghiară care nu au posibilitatea de a studia în limba lor maternă în domeniile agricultură şi economie”. Astfel, UCDMR solicită Inspectoratului Şcolar general modificarea planului de şcolarizare, prin care să se asigure clase în limba maternă, în toate domeniile, pentru toţi elevii de limbă maternă maghiară care în acest an şcolar termină clasa a VIII-a.

Beatrice Golondzac