Magistrat la magistrat nu-si scoate ochii
Magistratii de la Curtea Constitutionala a Romaniei au declarat la sfarsitul saptamanii trecute ca Legea Lustratiei nu ar respecta prevederile Constitutiei. Cu toate acestea, singurul lucru deranjant in Legea lustratiei a fost faptul ca procurorii care au lucrat pe vremea comunistilor la anchetarea dizidentilor sa nu mai poata ocupa functii de conducere. Lucrul care parea de bun simt i-a deranjat pei aproximativ 200 de procurori care au schimbat beciul cu biroul. Insa, chiar daca aceasta lege a fost declarata neconstitutionala, in cadrul SRI au fost date ordine interne care au avut ca efect lustratia.
Curtea Constitutionala a decis pe 28 martie ca Legea lustratiei este neconstitutionala deoarece impune restrictii ale unor drepturi pentru o perioada de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse functii in regimul comunist. Pe 28 februarie, Parlamentul a adoptat Legea lustratiei in absenta opozitiei, care se afla in greva parlamentara. Legea lustratiei impune restrictii ale unor drepturi pentru o perioada de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse functii in regimul comunist. Actul normativ prevede ca persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv ale regimului comunist nu vor putea fi numite in functii pentru cinci ani consecutiv. Printr-un amendament propus de UDMR la votul in plen, in categoria persoanelor lustrabile au fost introduse si cele care au avut calitatea de procuror in regimul comunist.
Forma in care a fost adoptata legea de catre Parlament vine dupa decizia din 7 iunie 2010 a Curtii Constitutionale (CC), care a declarat actul neconstitutional, apreciindu-l excesiv in raport cu scopul legitim urmarit, deoarece nu permite individualizarea masurii. Actul normativ in foma din 2010, in opinia Curtii Constitutionale, instituia o prezumtie de vinovatie si o adevarata sanctiune colectiva, bazata pe o culpabilizare generica facuta pe criterii politice.
Curtea Constitutionala considera ca lustratia se poate constitui ca reper moral, de rememorare a ororilor comunismului, dar si ca masura temporara de excludere de la functiile de conducere a unor autoritati si institutii publice a persoanelor care au lucrat sau colaborat cu regimul comunist. Lustratia nu inseamna, insa, epurare sau razbunare pentru alegeri ideologice gresite ori accidente biografice, ci incercarea de regasire a demnitatii si increderii, precum si redarea autoritatii institutiilor fundamentale ale statului. Lustratia accentueaza mai ales principiul responsabilitatii in exercitarea demnitatilor publice, arata motivarea curtii care a retrimis legea in Parlament pentru corectare.
Basescu si seful SRI pot lustra
Insa, lustratia a fost constitutionala in 2006, atunci cand Traian Basescu impreuna cu directorul SRI, George Maior, au semnat mai multe decrete prin care cei care au lucrat in anumite divizii de Securitate inainte de 1989 trebuiau dati afara. Chiar daca a fost masura abuziva si discretionara, decretele respective au fost puse in aplicare. La SRI Cluj au fost dati afara doi ofiteri SRI care avusesera ghinionul sa lucreze. Ioan Handrea este unul dintre cei care au dat judecata SRI-ul din cauza modului abuziv prin care a fost trecut in rezerva. Conform unui ordin octombrie 2006, au fost trecute in rezerva toate cadrele SRI care au lucrat inainte de 1990 in cadrul Securitatii si au ocupat diverse functii in Directiile I si IV, subdiviziuni ale Securitatii care s-au ocupat de politie politica. Ordinul lui Maior s-ar traduce prin procedeul de lustratie in cadrul SRI, lucru care ar fi trebuit facut cu mult inainte de anul 2000. Inainte de 1990, Handrea a lucrat in Securitate timp de doi ani, drept pentru care s-a simtit lezat de faptul ca este obligat sa treaca in rezerva in virtutea unui act politic. „Consider ca ordinul nu contine motivele de fapt si de drept, iar atat hotararea cat si ordinul m-au discriminat si am fost supus unei situatii degradante sub aspect moral ca fiind un tortionar al unui regim totalitar”, arata colonelul SRI intr-o actiune judecatoreasca. In martie 2007, colonelul SRI a primit castig de cauza la Curtea de Apel Cluj, care a obligat SRI sa-l reincadreze pe Handrea in structura clujeana a Serviciului de informatii, care trebuia sa plateasca si cheltuieli de judecata pe deasupra. Cu toate acestea, SRI a facut recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie, instanta care a crezut de cuviinta sa trimita dosarul spre rejudecare la Cluj. Dupa un alt sir de procese, in mai 2008, judecatorii Curtii de Apel Cluj, ajung la aceeasi concluzie, ca Handrea trebuie reincadrat in structura SRI si ca serviciul trebuie sa-i plateasca salariul retroactiv, de la trecerea in rezerva pana la data reinstalarii in functie. „Actul de trecere in rezerva nu este motivat conform legii, ci doar printr-o sintagma generala «nevoi ale institutiei»”, se arata in motivarea judecatorilor clujeni. Dupa acest proces, SRI Cluj i-a trimis lui Handrea o scrisoare prin care il chema pe colonel la „baza”. Cu toate acestea, invitatia nu viza o reangajare, ci o alta disponibilizare. De fapt, lui Handrea i s-a comunicat ca functia in care ar fi trebuit sa se angajeze a fost desfiintata, dar ca sant posturi disponibile cum ar fi la directiile judetene ale SRI din Vrancea, Gorj, Giurgiu, Neamt sau Timis.
Procurorii nomenclaturisti
Cei mai vehementi contestatari ai acestei legi au fost reprezentantii ICCJ si cei ai CSM, care au protestat vizavi de un articol care ar “lovi” in circa 200 de judecatori si procurori care au lucrat in sistem inainte de 1989. Printre acestia se afla si actualul presedinte al ICCJ, Livia Stanciu.
Noua Legea a lustratiei instituie o sanctiune colectiva, bazata pe o forma de raspundere colectiva si o culpabilizare globala, ceea ce contravine principiilor de drept, ordinii de drept, prezumtiei de nevinovatie instituita prin art. 23 alin. 11 din Constitutia Romaniei, sustine Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, potrivit unui comunicat. Considerentele vizeaza, in primul rand, conform comunicatului, aspecte de tehnica legislativa, intrucat in continutul noii Legi a lustratiei exista necorelari, cum ar fi faptul ca dispozitiile art. 3 alin. 6 nu se incadreaza in ansamblul acestei legi, iar dispozitiile art. 6 nu se coroboreaza cu dispozitiile art. 3 alin. 5 din aceeasi lege. „Un alt exemplu, in sensul celor mentionate mai sus, il constituie si neconcordanta noii Legi a lustratiei cu prevederile art. 53 din Constitutie, care statueaza ca: „exercitiul unor drepturi sau libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea (…) si moralei publice (…)”, ori prin continutul noii legi se largeste aria incompatibilitatilor si interdictiilor prin introducerea unor prevederi care genereaza discriminari in ceea ce priveste corpul profesional al magistratilor”, se arata in document.
Insa, au fost si magistrati mai tineri care au salutat adoptarea acestei legi, dar Inspectia judiciara din cadrul CSM s-a autosesizat din oficiu impotriva magistratilor respectivi.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ), Laura Codruta Kovesi, a declarat ca din cei 2.400 de procurori din Ministerul Public, inainte de 1989 au fost angajati 161 iar 60 ocupa functii de conducere in acest moment. „Noi am sesizat presedintele Inaltei Curti pentru a fi sesizata Curtea Constitutionala nu din perspectiva numarului de procurori care ar putea fi afectati, ci din perspectiva prezumtiei pe care legea o instituie, ca daca ai fost procuror inainte de 1989, ai facut politie politica. Or, nu este asa, avem foarte multi procurori care au fost criminalisti sau au lucrat in alte domenii si nu cred ca a pune o astfel de prezumtie asupra tuturor procurorilor, asupra unei intregi categorii profesionale, este constitutional si corect”, a spus Codruta Kovesi.
Razvan Robu
