Magistrații au livrat gargară și la Bruxelles

O mână de magistrați s-au hotărât să meargă să protesteze și pe scările Palatului de Justiție din Bruxelles. Acolo au fost primiți de președintele Parlamentului European, Antonio Tajani și de prim-vicepreședintele Comisiei Euopene, Frans Timmermans, cu toate că CSM, organismul oficial îndreptuit să apere justiția din România a transmis recent că declarațiile unor oficiali europeni au afectat independența justiției din România, iar astfel de declarații și acțiuni sunt în afara atribuțiilor lor statutare.  Cu toate acestea, pe principiul ”Dacă nu vine muntele la Mahomed, atunci merge Mahomed la munte“, câtorva magistrați din România li s-au făcut valizele și au fost trimiși la Bruxelles să protesteze față de starea justiției din România.

Justiţia, între lege şi tocmeală

Teoretic, marele reprezentant și vocea protestului este judecătorul Cristi Danileț care a și anunțat evenimentul pe pagina sa de Facebook, menționând că ”nu reprezint pe cei 61 de șefi de instanțe care au semnat scrisorile de acum trei săptămâni, tot așa după cum nici ei nu îi reprezintă pe judecătorii din instanțele pe care cu onoare le conduc, trecând însă sub tăcere acest lucru”. Danileț se referă la liste șefilor de instanțe care au condamnat protestele judecătorilor și procurorilor și au cerut CSM să oprească aceste proteste. Celelalte personaje prezente la Bruxelles sunt reprezentanți ai Asociației ”Forumul Judecătorilor din România”, Asociației ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și ai Asociației ”Inițiativa pentru Justiție”.

Pe scurt, magistrații protestatari s-au declarat nemulțumiți de modificările legislative adoptate în ultimii ani, ”ignorând avizele Comisiei de la Veneţia şi rapoartele Comisiei Europene, coroborate cu ineficienţa Consiliului Superior al Magistraturii de a garanta în mod real independenţa justiţiei, judecătorii şi procurorii fiind supuşi unor asalturi continue, România se îndepărtează vizibil de la cerinţele statului de drept. O astfel de situaţie tinde să se răspândească în toată Europa, punând sub carantină zeci de ani de dialog şi progrese democratice ce păreau ireversibile. În atare condiţii, instituţiile europene nu pot rămâne în pasivitate, soarta statului de drept în România fiind şi obligaţia acestora. Dreptul la informare al entităţilor europene presupune posibilitatea acestora de a dialoga în mod liber şi fără presiuni cu magistraţii români”, spune judecătorul Danileț.

Danileţ a enumeră și alte nemulţumiri ale magistraţilor, amintind şi de înfiinţarea Secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

”De altfel, lipsa unui dialog real al autorităţilor române cu judecătorii şi procurorii a determinat mii de magistraţi români să protesteze sub diverse forme, de la suspendarea şedinţelor de judecată, până la ieşirea pe treptele instanţelor şi parchetelor, solicitând, între altele, eliminarea limitărilor adoptate cu privire la libertatea de exprimare a judecătorilor şi procurorilor, abrogarea dispoziţiilor referitoare la înfiinţarea Secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi, renunţarea la dispoziţiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi la cele care elimină meritocraţia în magistratură”, a mai precizat Cristi Danileţ. 

În timpul protestului, magistrații au purtat banderole albe și au afișat pancarte cu mesaje în engleză și franceză.

Judecătorul Adina Daria Lupea: Cristi Danileț a plecat în pribegie prin Europa să ne salveze pe noi.

Într-un contrast total, cunoscuta judecătoare Adina Daria Lupea de la Curtea de Apel Cluj își exprimă părerea despre protestul magistraților de la Bruxelles care au plecat ”în pribegie prin Europa să ne salveze pe noi”.

”Bun. Nu suntem alții destui de demni să năvălim în PE cu doleanțele noastre mărunte. Vreo 60 și ceva. În rest, magistratura este o unanimitate sublimă, care, după cum vedeți, merge la Bruxelles. Să expună doleanțele întregii magistraturi române.

Am tot ignorat, și eu, și alții, minciunile propagate. Cum ar fi că în județul Alba sunt mii de cetățeni cu numele de Lazăr. De fiecare dată se găsește un Gheorghe, un Ion, un Dorel Lazăr. Niciodată un Augustin, așa ne spune reprezentantul nostru la Bruxelles.

Să ne închinăm și să spunem: „Ridică-te Lazăr și umblă”. Lumina nu vine decât dintr-o parte. Deși mi se pare că ce ar fi făcut actualul procuror general, dacă a făcut, este o chestiune de asumare/neasumare personală. Nu are rost să risipim râuri de cerneală. Te-a dus viața undeva, îți asumi. Dacă e fals, faci plângere, chestii de acest gen.

Dar despre Lazări mai puțin în această postare. Această postare este despre cum câțiva magistrați, aleși pe sprânceană, au liber mâine (n.r. 4 aprilie 2019) să își facă de cap în numele magistraturii în fața mărețului și inegalabilului Timmermans.

Despre cum mințim pe șleau oamenii și despre cum târâm justiția în noroi. Eu mi-am propus zilnic să ascult Europa FM. Unii colegi mi-au spus că preferă Rock FM că postul s-a manelizat. Something like that. În nicio juma de oră azi am auzit două minciuni grosolane. Că există nu unul, ci două proiecte de OUG care prevăd pedepse mici pentru corupție. Și că sunt publice, în dezbatere. Și doi. Că niciun oficial european nu a țipat să se oprească nișcaiva anchete la noi în țară.

Dar nici măcar de Europa FM nu e vorba aici.

Da, așa este. Secția de magistrați, cea specială, e toxică. Sigur că este foarte toxică, fiindcă procurorii de acolo au 18 ani vechime minim și nu sunt desemnați de Ministru și Președinte, ci de CSM. Toxicitate maximă, de fapt țipăm că vrem independență, dar când scoatem președintele din ecuație, devine totul nasol. Așa e, este toxică. Era mai bine când luai un june de parchet de pe lângă o judecătorie obscură și îl numeai în DNA după nici doi ani de profesie. Unii din aceștia, săltați peste noapte în doi ani direct procurori de supremă azi apără democrația. Și se cred și foarte spirituali, când nu leagă două vorbe în ceva ce s-ar numi un interviu. Dar ce să facem când nu știm diferența dintre o bârfă colocvială și un interviu? Nu facem, dăm așa razant și neinspirat cu bâta în baltă și ne împăunăm că ne-a făcut patria și sistemul atză procurori de Înaltă Curte, numai buni să anchetăm ce judecători dorim. Metehnele grele se vindecă greu sau sunt în stare de metastază.

Nu e vorba nici de ei, pentru că ei încă trebuie (unii) să fie în stare să formuleze fraze din propoziții. Mai ia ceva timp, e greu exercițiul.

E vorba de domnul, colegul meu din postare , Cristi Danileț care a plecat în pribegie prin Europa să ne salveze pe noi. Foarte bine și că pleacă și că avem un CSM incapabil de o ripostă, doar omul ne salvează de dictatură. Foarte bine și că pleacă și că e primit. Pe această cale dezvălui faptul că acolo nu ajungi de capul tău și oricum să faci manifestații, decât dacă un europarlamentar te introduce cu bilet de voie. Să o spunem și pe asta, fiecare are dreptul la 10/15 invitați de căciulă.

De aceea spun că e bine că mergem. Așa aflăm și noi cine i-a introdus, că de ce nu mai avem dubii.

Iar după aceea să vină cineva să îmi spună că magistrații liberi au mers la Bruxelles. Serios? Nu, nu facem politică, doamne ferește! Pe mine niște politruci nu mă reprezintă, așa că…

#jesuis62

Și să numărăm în continuare de la 62 încolo.

#camainesedintauniiavemsiinstante”, spune judecătorul Adina Daria Lupea.

Judecătorul Dana Gîrbovan: Independența justiției nu se apară prin exagerări, dezinformări sau manipulări

În 3 aprilie, Forumul Judecătorilor din România, adică judecătorii protestatri de la Bruxelles au solicitat puterii legislative și puterii executive desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). O reacție a venit de la președintele UNJR, judecătorul Dana Gîrbovan care spune că Forumul Judecătorilor prezintă argumente eronate în susținerea desființării Secție.

”În susținerea desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), asociația Forumul Judecătorilor susține că punerea în mișcare a acțiunii penale poate conduce la suspendarea magistratului, ceea ce este o afirmație manipulativă.

„În condițiile în care punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva unui magistrat poate conduce la suspendarea acestuia din funcție, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție ar putea fi percepută, raportat la aspectele analizate țînând de organizarea și funcționarea să, că un factor de presiune de natură să afecteze independența judecătorului”, susține FJR în comunicatul din 3 aprilie 2019.

Premisa de la care pleca Forumul Judecătorilor NU are însă nici o acoperire în formă în vigoare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, modificată în 2018.

Un scurt istoric

Suspendarea din funcție a unui judecător sau procuror în momentul în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa se putea face sub imperiul modificărilor făcute la legile justiției de Monica Macovei, lege mult lăudată de Cristi Danileț și cei ce îl urmează.

Art. 62 din Legea 303/2004, în formă în vigoare la acea vreme, prevedea că:

„(1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:
a) când a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva să prin ordonanţă sau rechizitoriu;”

La acel moment magistratul era suspendat de drept, neavând posibilitatea de a contesta masura suspendării.

Textul a fost modificat în 2013, pentru că suspendarea din funcție să opereze doar la trimiterea în judecată. Și această prevedere se aplică de drept, magistratul neavând posibilitatea să o conteste.

Textul de lege, în vechea formă, a creat cu adevărat o breșă în independența judecătorilor, care puteau fi suspendați din funcție printr-un simplu act al procurorului, necenzurat de vreo instanța de judecată. Așa a fost posibil că judecători și procurori să fie suspendați ani de zile din funcție prin rechizitorii cu grave vicii de legalitate, pentru fapte nedescrise în concret sau cu încălcări grave ale drepturilor, ce au determinat retrimiterea cauzei la parchet.

Această vulnerabilitate a determinat o nouă modificare legislativă, făcută prin modificările începute în 2017 și finalizate în 2018. Este vorba de exact acele modificări ale legilor contestate de magistrații care sunt acum la Bruxelles pretinzând că apară independența justiției.

Astfel, în prezent, în urmă modificărilor aduse prin Legea 242/2018, judecătorul și procurorul este suspendat din funcție DUPĂ confirmarea rechizitoriului de către judecătorul de camera preliminară.

De asemenea, dacă procurorul dispune că măsură de control judiciar interdicția exercitării funcției, măsură este supusă controlului instanței, conform art. 213 din C.pr.pen.

Ca atare, pentru ca un act al procurorului să poată determina suspendarea unui magistrat din funcție, este necesar un control al judecătorului, care să îi confirme legalitatea și temeinicia, în urmă unei proceduri ce permite magistratului vizat să își exercite pe deplin dreptul la apărare.

Întrebarea ce se pune acum este următoarea: de ce judecătorii protestatari susțin public argumente ce nu au acoperire legală?

Și, mai grav, este acceptabilă o astfel de atitudine, atunci când toate aceste afirmații au impact direct la nivelul instituțiilor europene și stau la baza deciziilor acestora, ce sunt apoi impuse României?

Un lucru este însă clar: independența justiției nu se apară prin exagerări, dezinformări sau manipulări”, este de părere judecătorul Dana Gîrbovan.