Potrivit unei decizii a Curții Constituționale a României, procurorii nu vor mai putea solicita SRI-ului să efectueze interceptări telefonice în dosarele pe care procurorii le instrumentează. Acum va rămâne de văzut în ce măsură marile dosare de corupție vor mai putea fi trimise în judecată, ținând cont de faptul că majoritatea probelor constau în interceptări realizate de SRI, și nu în dovezi adunate de procurori în urma demersurilor investigative. Potrivit ultimului raport de activitate al SRI, în 2014 numărul mandatelor de interceptare a crescut față de 2013 cu aproximativ 15% – ajungând la 44.759 acte de autorizare.

 

Conform unei decizii emise de Curtea Constituțională a României, procurorii care instrumentează diferite dosare nu vor mai putea apela la ajutorul SRI-ului pentru a realiza celebrele interceptări telefonice în baza cărora au fost făcute marile dosare de corupție de până acum.

Conform deciziei Curții Constituționale, ”s-a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut:

„(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.” În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului București– Secţia I-a Penală .

Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”, arată decizia Curții Constituționale.

 

Interceptări pe bandă rulantă

Conform ultimului raport al SRI, interceptările au explodat în ultimii ani. Dacă în 2005 au fost eliberate 6.370 de mandate, anul trecut au fost emise aproape 40.000 de mandate. Informațiile au fost dezvăluite de ziaristul Radu Tudor. Conform unui calcul simplu, de când traian Băsescu a devenit președinte, numărul mandatelor de interceptare a crescut cu 600%. de asemenea, din 2005, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a adoptat Hotărârea 45 prin care s-a aprobat realizarea Sistemului Național de Monitorizare a Comunicațiilor prin Satelit (MONSAT), un sistem de supraveghere bazat pe o serie de proiecte dezvoltate de americani.

Dosare precum Mită la CJ Cluj, Apostu, Radu Bica, ALRO, Bercea – Băsescu, Nana, Gazprom, Udrea – Cocos, “Gala Bute”, Blejnar – Marta, Duța – CNAS, Videanu – “băieții deștepti” din energie, Bebe Ionescu – BRD au fost făcute, în mare parte, în baza interceptărilor telefonice realizate de SRI.

După ce prevederea Curții constituționale va intra în vigoare, rămâne de văzut modalitatea prin care procurorii vor instrumenta anchetele la care lucrează. Vor apela la alte instituții, subordonate Ministerului Justiției și care vor fi abilitate să realizeze interceptări, sau vor face dosare fără a putea depune ca probe interceptările realizate. De asemenea,răspunderea procurorului va fi mai mare la certificarea înregistrărilor și va fi nevoit să depună la dosar suportul în original. SRI va putea în continuare să facă interceptări pe linia legii Siguranței naționale, însă nu în dosarele penale înregistrate la parchet.

De asemenea, în momentul de față, mai mulți reprezentanți ai societății civile și a societăților juridice din țară cer schimbarea Legilor siguranței naționale, spunând că prevederile care au fost făcute la începutul anilor 90 trebuiesc corelate cu noile coduri. Multe dintre dosarele de corupție sau trafic de influență au fost instrumentate prin abuzarea de legea siguranței Naționale.

 

ÎCCJ a dat peste bot SRI-ului

Decizia Curții constituționale vine în întâmpinarea unei alte decizii importante pentru acest subiect emise de Înalta Curte de Casație și Justiție. Este vorba de cea în care fostul căpitan SRI, Constantin Bucur, a declarat public și a probat cu dovezi concludente  că Serviciul Român de Informații interceptează ilegal jurnaliști, oameni politici și membri ai societății civile. El a fost condamnat de Tribunalului Militar Teritorial București, pe nedrept, la 2 ani închisoare cu suspendare pentru furt, culegere și transmitere, respectiv divulgare sau folosire de informații cu caracter secret. În data de 11 februarie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul declarat de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București împotrivă deciziei penale nr. 65/A /07.07.2015 a Curții Militare de Apel București, prin care a fost menținută hotărârea de achitare pronunțată, la 17 februarie 2015, de judecătorul Gabriel Tănăsescu de la Tribunalul Militar București, instanță investită cu examinarea fondului dosarului de revizuire. Potrivit minutei ÎCCJ, „Respinge, că nefondat, recursul formulat de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București împotrivă deciziei penale nr. 65/A din data de 07 iulie 2015 a Curții Militare de Apel București, pronunțată în dosarul nr. 16/81/2015. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului formulat de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București rămân în sarcina statului. Onorariul parțial al avocatului din oficiu, în sumă de 65 lei, se avansează din fondul Ministerului Justiției. Definitivă”.

 

Circa 300 de atacuri la siguranţa naţională pe lună

În momentul de față, autorităţile au voie să stocheze, în cazul telefoniei, numărul de telefon apelant, precum şi numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, iar în cazul e-mail-ului sau telefoniei prin internet se vor stoca datele utilizatorului, numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, căruia i s-a alocat o adresă Internet Protocol (IP), un identificator de utilizator sau un număr de telefon, la momentul comunicării. Conform publicaţiei online luju.ro, Înalta curte de Casaţie şi Justiţie a emis peste 3.600 de autorizări de interceptare anul trecut. “Numărul propunerilor admise având ca obiect emiterea mandatelor de interceptare în cazul indiciilor de ameninţări contra siguranţei naţionale este de 3.602 în anul 2012 şi 2.197 până la data de 8 august 2013”, se arată într-un răspuns al ÎCCJ publicat de luju.ro. Instanţa supremă, în mai puţin de doi ani, Înalta Curte a emis aproape 6.000 de mandate de interceptare în baza unor indicii privind ameninţări la adresa siguranţei naţionale.

Mai exact, în 2012, ICCJ a emis 3.602 de mandate pe siguranţa naţională, iar în primele şapteCifrele care arată un “fenomen”, care derivă din marile pericole la adresa României, sunt atestate de  Înalta Curte: “Numărul propunerilor admise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie având ca obiect emiterea mandatelor de interceptare în cazul indiciilor de ameninţări contra siguranţei naţionale este de 3.602 în anul 2012 şi 2.197 până la data de 8 august 2013”.

Sebastian Albescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.