Magistraţii europeni pentru democraţie si libertăţi (MEDEL) au votat, in 21 noiembrie, o rezoluţie prin care „îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de eşecul CSM de a clarifica pentru opinia publică implicarea SRI-ului în procedurile judiciare şi faptul că problema agenţilor acoperiţi din justiţie nu a fost încă clarificată”. Potrivit membrilor MEDEL, ”SRI a recunoscut că acţionează ca o parte în procedurile judiciare, ceea ce este cu totul interzis de lege”. Judecătorul clujean Dana Gârbovan a comentat public faptul că CSM nu a luat atitudine în legătură cu declaraţiile oficialilor SRI despre implicarea ofiţerilor în Justiţie.
Magistraţii europeni s-au arătat şocaţi să afle „că CSM a decis că declaraţia generalului SRI Dumitru Dumbravă, potrivit căreia instanţele reprezintă un «câmp tactic» pentru acest serviciu secret, nu afectează independenţa justiţiei”. „Încă şi mai şocant este că CSM a folosit la deliberări note clasificate ale SRI, prin care acesta îşi explică implicarea în procedurile judiciare. Utilizarea acestor note inaccesibile publicului îngrădeşte dreptul cetăţenilor români la un proces echitabil şi aruncă şi mai multă îndoială asupra independenţei justiţiei în România”, se arată în rezoluţie.
Magistraţii europeni afirmă că toate legile, regulamentele şi convenţiile referitoare la administrarea justiţiei trebuie să fie accesibile publicului. „Faptul că nici judecătorii nu au acces la informaţiile privind relaţia dintre procurori şi serviciile secrete sau la modul în care serviciile operează în instanţe, unde, de altfel, nu ar trebui să fie prezente, ridică serioase probleme în ceea ce priveşte modul în care justiţia este administrată în România”, afirmă aceştia. MEDEL reaminteşte necesitatea transparenţei absolute în sistemul judiciar, precum şi rolul CSM de garant al independenţei şi transparenţei, ca fundamente ale încrederii publicului în justiţie.
Un alt aspect care a suscitat preocupare în rândul magistraţilor europeni a fost neelucidarea existenţei unor agenţi acoperiţi printre magistraţi.
„CSAT nu a furnizat încă un update cu stadiul activităţii pe care o desfăşoară pentru a verifică declaraţiile magistraţilor că nu sunt agenţi acoperiţi ai vreunui serviciu secret”, se afirmă în rezoluţie. O îngrijorare suplimentară pentru magistraţii europeni a fost provocată de recunoaşterea SRI-ului din raportul de activitate pe anul 2014 că acest serviciu de informaţii acţionează permanent pentru a examină calitatea şi consistenţă informaţiei adresate parchetelor, acurateţea argumentaţiei juridice şi, respectiv, relevanţă probelor.
„Cu alte cuvinte, SRI a recunoscut că acţionează ca o parte în procedurile judiciare, ceea ce este cu totul interzis de lege”, afirmă magistraţii europeni.
„Lipsa unei dezbateri publice, ezitarea mass-media de a discuta şi investiga aceste aspecte importante, precum şi reacţiile sporadice ale societăţii civile slăbesc democraţia în România. Cel mai bun exemplu pentru a ilustra această stare de fapt este că o nouă lege «Big Brother» a fost adoptată fără nicio dezbatere publică sau parlamentară şi cu o reacţie palidă a mass-media şi a societăţii civile”, au spus magistraţii europeni.
Un judecător clujean consideră că CSM ar trebui să ia atitudine
Judecătorul Curţii de Apel Cluj şi şeful UNJR, Dana Gârbovan, a avut o atitudine critică vizavi de hotărârea prin care CSM s-a făcut că plouă în scandalul legat de implicarea ofiţerilor SRI în Justiţie. „Este inadmisibil că CSM a ales să ţină cont de aceste note în Hotărârea dată şi este şi acesta un motiv de nelegalitate. Consiliul este cel care ar fi trebuit să înlăture aceste note sau să ceară desecretizarea. Vorbim despre un interviu public, care a stârnit o serie de reacţii, o serie de interpretări în spaţiul public. Noi am apreciat că prin ce se transmite în acest interviu, şi o să revin asupra acestui aspect, se aduce atingere independenţei Justiţiei. Inspecţia Judiciară cere SRI să lămurească aceste chestiuni – şi cum o face? Prin note secrete de serviciu. Este inadmisibil aşa ceva. Noi nu dorim să fim părtaşi la astfel de informări. Credem că este de datoria Consiliului să admită plângerea şi să retrimită cererea noastră către Inspecţia Judiciară, să lămurească toate chestiunile născute de acest interviu în condiţii de deplină transparenţa, pentru că toate suspiciunile ce se nasc se nasc tocmai din această lipsă de claritate, şi nu cred că CSM mai poate permite rostogolirea în spaţiul public a acestor suspiciuni”, este de părere judecătorul clujean.
Justiţie cu supraveghere SRI ?
De asemenea, preşedinta UNJR a mai apreciat că „ În primul rând, judecătorul nu serveşte statul român ca entitate, serveşte legea. În sala de judecată, statul este egal cu cetăţeanul. Ba, mai mult, rolul judecătorului este de a proteja cetăţeanul în faţa unor posibile abuzuri din partea statului. De aceea este absolut necesar, ca judecător, să fie absolut independent şi ferit de orice presiuni. Sunt nişte chestiuni pe care CSM nu mai are voie să le lase neclarificate. Mai nou se vorbeşte despre influenţa serviciilor, despre binomul SRI-DNA, tot felul de influenţe din acestea oculte. În condiţiile în care CSM alege în continuare să nu tranşeze în mod explicit care sunt limitele colaborării dintre serviciile secrete şi Justiţie, vom asista la o degradare a încrederii publicului în actul de justiţie. Această este problemă şi la asta trebuie să va gândiţi fiecare dintre dumneavoastră. Dacă luăm legea ce reglementează Serviciul Român de Informaţii, Codul de procedura penală, pe de-o parte, şi cele spuse de domnul general Dumbrava în interviu, vom vedea că există anumite necorelări. Nu se suprapun. (…) Ne întrebăm, în mod concret, ce face SRI în acest <câmp tactic>, ce înseamnă el, după ce instanţa este sesizată prin rechizitoriu? Suspiciunile din spaţiul public priveau posibilitatea că judecătorii înşişi să fie obiectul supravegherii de către SRI. Aceasta este chestiunea cea mai fierbinte. Este sau nu posibilă o astfel de supraveghere? Transpare ea din interviu. Şi dacă da, este ea compatibilă cu independenţa Justiţiei? Ni s-a spus, am citit, printre altele, un membru al CSM opina că magistraţii cinstiţi nu au de ce să se teamă. Magistraţii cinstiţi au de ce să se teamă şi fiecare cetăţean cinstit are de ce să se teamă. Garanţia corectitudinii actului de judecată nu ne-o da supravegherea judecătorilor de către SRI. Dacă acceptăm acest lucru, că o Justiţie corectă este o Justiţie făcută sub supravegherea SRI sau a altor servicii, putem renunţa din start la ideea de independenţă a sistemului judiciar şi ne focusăm pe acest palier. Însă cele două nu merg împreună”, a mai adăugat Dana Gârbovan.
