Magistratii lustrati tipa si ataca

Chiar daca a fost emisa cu o intarziere de cel putin 10 ani, Legea Lustratiei este contestata si risca sa fie declarata neconstitutionala. Atat membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cat si reprezentantii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) au sesizat Curtea constitutionala in legatura cu aceasta lege promulgata. Magistratii contesta un articol care face referire la o serie de incompatibilitati in care s-ar putea afla circa 200 de procurori si judecatori din Romania.

Dupa ce Legea lustratiei a fost promulgata, reprezentantii ICCJ si cei ai CSM au protestat vizavi de un articol care ar “lovi” in circa 200 de judecatori si procurori care au lucrat in sistem inainte de 1989. Printre acestia se afla si actualul presedinte al ICCJ, Livia Stanciu.
Noua Legea a lustratiei instituie o sanctiune colectiva, bazata pe o forma de raspundere colectiva si o culpabilizare globala, ceea ce contravine principiilor de drept, ordinii de drept, prezumtiei de nevinovatie instituita prin art. 23 alin. 11 din Constitutia Romaniei, sustine Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, potrivit unui comunicat. Considerentele vizeaza, in primul rand, conform comunicatului, aspecte de tehnica legislativa, intrucat in continutul noii Legi a lustratiei exista necorelari, cum ar fi faptul ca dispozitiile art. 3 alin. 6 nu se incadreaza in ansamblul acestei legi, iar dispozitiile art. 6 nu se coroboreaza cu dispozitiile art. 3 alin. 5 din aceeasi lege.  "Un alt exemplu, in sensul celor mentionate mai sus, il constituie si neconcordanta noii Legi a lustratiei cu prevederile art. 53 din Constitutie, care statueaza ca: 'exercitiul unor drepturi sau libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea (…) si moralei publice (…)', ori prin continutul noii legi se largeste aria incompatibilitatilor si interdictiilor prin introducerea unor prevederi care genereaza discriminari in ceea ce priveste corpul profesional al magistratilor", se arata in document.

Magistratii au schimbat beciul cu biroul

Pe de alta parte, Daniela Panioglu, judecator la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a I-a penala, a publicat pe site-ul juridice.ro un articol care vine in sustinerea articolului din Legea lustratiei potrivit caruia judecatorii si procurorii care au ocupat functii de conducere pe vremea comunismului ar trebui sa nu mai poata ocupa functii similare.
“In anul 1980, cand lagarul comunist devenea tot mai cumplit, actualul presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie era numit procuror in orasul in care m-am nascut. Orasul avea industrie metalurgica si santier naval, prin urmare colcaia de securisti, de la micii turnatori pana la cei mai abili si privilegiati tortionari.
Eu aveam 12 ani si eram in clasa a VI-a. Pentru ca era mai mereu la serviciu si ca sa stea cat mai mult timp cu noi, mama ne lua, pe mine si pe fratele meu mai mic, la defilarea de 23 august. Odata am fost scosi sa-l vedem, pe un stadion, pe Nicolae Ceausescu, care venea in orasul nostru cu elicopterul. Imi amintesc ca am stat ore nesfarsite in picioare, sub un soare ucigator. Erau oameni multi si ponositi. Cu totii stateam drepti si repetam lozincile. Langa mine o femeie, care, de-atata oboseala, doar mima uralele. Atunci, intorcand capul sub soarele naucitor, am vazut ca un barbat a apucat-o de brat si i-a spus, discret, sa-l urmeze. Doar pentru ca vorbise fara glas. (…) In tot acest timp, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie era procuror, in plina ascensiune. Cum o fi luptat tovarasa procuror pentru starpirea dusmanului oranduirii socialiste si infaptuirea omului nou? Desigur, cu arma sa, dosarele.
Incepusem sa-mi imaginez ce se poate intampla in beciuri, de unde unii ieseau fara de onoare, ingenunchiati si-nfricosati, iar multi nu mai ieseau vii. Cine ii lovea? Cum aratau lovitii si cei care loveau? Unde sunt urmele? Nici acum nu se vrea sa se stie. (…) Si tovarasa procuror a plutit deasupra noastra, omniprezenta si pazitoare, timp de 14 ani, pana in anul 1994, cand s-a metamorfozat in judecator. Adica pana cand eu am implinit varsta de 26 de ani. In tot acest timp, mi-am facut lectiile la lumanarea lipita de marginea borcanului, hrana era rationalizata, apa rece curgea doua ore pe zi, nu mai era demult apa calda, am tremurat de frig in casa, stateam in statiile de autobuz pana incremeneam, apoi eram norocosi daca mai prindeam un loc pe scara, sa mergem la scoala.
Acum imi dau seama ca tot acest timp, cat toata copilaria si adolescenta mea, nu a fost irosit, pentru ca tovarasa procuror a infaptuit atatea, cat sa devina insusi presedintele tuturor judecatorilor. Presedintele tarii a numit-o, in anul 2010, intr-un stat european, in care se tot reformeaza la justitie. Adica, la omul vechi, sub chip nou. De aceea, rezultatul este si va fi un vesnic esec”, isi aminteste judecatoarea.

Amintiri din epoca procurorilor

Pentru a respecta “traditia” fostului regim, pentru faptul ca judecatoarea Panioglu si-a expus parerile vizavi de Legea lustratiei, ea va fi cercetata administrativ, din fericire, nu in beciurile vreunei puscarii ci in birourile Inspectiei Judiciare a CSM.
“Inspectia Judiciara s-a sesizat din oficiu ca urmare a publicarii in mass media, respectiv pe site-ul „JURIDICE.ro”, a articolului cu titlul „Nimic despre cum un tovaras procuror a devenit presedintele tuturor judecatorilor”, in continutul careia se face referire la cariera profesionala a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In legatura cu aspectele semnalate, Inspectia Judiciara – Serviciul de inspectie judiciara pentru judecatori urmeaza sa efectueze verificari prealabile fata de autorul articolului”, arata un comunicat emis de CSM.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ), Laura Codruta Kovesi, a declarat ca din cei 2.400 de procurori din Ministerul Public, inainte de 1989 au fost angajati 161 iar 60 ocupa functii de conducere in acest moment. "Noi am sesizat presedintele Inaltei Curti pentru a fi sesizata Curtea Constitutionala nu din perspectiva numarului de procurori care ar putea fi afectati, ci din perspectiva prezumtiei pe care legea o instituie, ca daca ai fost procuror inainte de 1989, ai facut politie politica. Or, nu este asa, avem foarte multi procurori care au fost criminalisti sau au lucrat in alte domenii si nu cred ca a pune o astfel de prezumtie asupra tuturor procurorilor, asupra unei intregi categorii profesionale, este constitutional si corect", a spus Codruta Kovesi. Ea a precizat ca Legea privind statutul magistratului prevede interdictia privind ocuparea unor functii de conducere pentru procurorii care au lucrat inainte de 1989 si au facut politie politica.

Lustratia la altii
Spre deosebire de Romania, in alte tari din fostul lagar socialist, Legea lustratiei a fost adoptata la inceputul anilor ‘90. In Cehia a fost adoptata la 4 octombrie 1991. Ea a stopat accesul in functii de conducere in administratia de stat al nomenclaturistilor. Legea nr. 451/1991 a Securitatii statului, stipuland “conditiile cerute pentru exercitarea unor functii in organele si organizatiile de stat” din Republica Ceha si Republica Slovaca a exclus de la anumite functii cei care au facut parte din nomenclatura Partidului Comunist, membrii armatei de partid, membrii Securitatii statului, informatorii lor, membrii comitetelor de actiune si studentii scoliti in URSS. In Polonia, Legea lustratiei a fost adoptata in 11 aprilie 1997,  si i-a obligat pe cei care indeplinesc functii publice sa declare daca au lucrat sau au colaborat cu organele de Securitate a statului intre anii 1944-1990. Aceasta lege a fost adoptata la un an dupa aprobarea, la 27 iunie 1996, a Rezolutiei 1096 de catre Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei privind mijloacele pentru eliminarea influentelor negative ale regimului totalitar comunist.

Razvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here