Magistraţii Neacşu şi Dumbravă au fost ameninţaţi de şefii CSM cu dosare penale

Doi judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii spun că au fost ameninţaţi de şefii de instituţii cu dosare penale. Declaraţiile au apărut în cadrul procesului intentat fostului judecător şi membru CSM, Toni Neacşu. Pe de altă parte, conform declaraţiilor de la dosar, Cristi Danileţ spune că nu îşi aminteşte ca în CSM să se fi făcut asemenea ameninţări. Fostul judecător a intrat în atenţia DNA după ce şi-a exprimat nemulţumirea vizavi de modul în care CSM-ul era condus de procurorul Oana Hăineală, acuzată că pune în aplicare jocuri politice pe scena justiţiei.

Judecătorul Horaţiu Dumbravă a fost audiat în procesul în care fostului lui coleg din CSM, Toni Neacşi, este acuzat de abuz în serviciu. În cadrul şedinţei, care a avut loc săptămâna trecută, magistratul Dumbravă a spus că ” în vara lui 2012, atât eu, cât şi domnul Neacşu, am fost ameninţaţi cu dosare penale de către doamna Hăineală, exact pe acest motiv, al lipsei de la serviciu. Erau discuţii, acest lucru era de notorietate. Conducerea din 2012 discuta informal cu unii membri ca lui Adrian Toni Neacşu i se va face dosar penal pentru lipsa de la serviciu. O asemenea problemă nu a fost ridicată în şedinţele de plen, cu excepţia unui episod în primăvara lui 2012, în care s-a discutat despre absenţa de la serviciu a lui Adrian Toni Neacşu, timp de 4-5 zile, din cauza condiţiilor meteo. Acea discuţie a fost la nivel formal, fără a se luă o decizie. În septembrie 2012, la o discuţie purtată în birou la domnul Tudose, martora Oana Hăineală, vicepreşedinta CSM de atunci, a ameninţat că ni se vor face dosare penale mie, fără a se preciză obiectul, şi inculpatului Neacşu, pentru lipsa de la serviciu, aspecte aflate de la domnul Bordea. Acest lucru s-a repetat în ianuarie 2013, după alegerea dumneaei. Doamna Hăineală i-a comunicat domnului judecător Bordea, iar acesta ne-a adus tuturor la cunoştinţă în şedinţa secţiei de judecători. Pe parcursul anului 2012, a existat un conflict între conducere şi o parte a secţiei de judecători. În privinţa domnilor Şerban şi Danilet, aceştia nu au fost ameninţaţi cu dosar penal, după ştiinţa mea. Din punctul meu de vedere, în aceeaşi situaţie ca şi domnul Neacşu a fost şi un alt membru CSM, domnul Gabor, care venea de la Baia Mare. Chiar şi mie mi s-a întâmplat să lipsesc. Erau situaţii când plecam joi seara şi mă întorceam luni la prânz sau după-amiază. Când ajungeam lunea, mă duceam direct la sediul CSM, de altfel, stăteam foarte aproape de sediul CSM. (…) Chiar şi în situaţia în care toţi membrii CSM ar lipsi de la şedinţa, indemnizaţia ar fi plătită”, a declarat Horaţiu Dumbravă în cadrul procesului.

De ce fost trimis în judecată un membru CSM?

Toni Neacşu a fost trimis în judecată în aprilie 2013 de procurorii anticorupţie pentru săvârşirea infracţiunilor de participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, fals intelectual, participaţie improprie la infracţiunea de uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate în formă continuată.

Practic, ”în lunile iulie, septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie 2012, în mod repetat, la diferite intervale de timp (lunar) şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale l-a determinat cu intenţie pe ordonatorul principal de credite al CSM să-şi încalce, fără vinovăţie atribuţiile de serviciu specifice funcţiei, dispunând, pe baza a 10 documente justificative falsificate de inculpat, respectiv 5 foi colective de prezenţă şi 5 cereri pentru plata cheltuielilor de diurnă de detaşare, plata integrală a drepturilor de natură salarială şi asociate (venitul brut, contribuţiile sociale datorate de angajator şi indemnizaţia de diurnă de detaşare) aferente unui număr de 48 de zile în care a absentat nemotivat de la serviciu, ceea ce a avut drept rezultat producerea în patrimoniul CSM a unui prejudiciu în sumă de 66.942,05 lei constând în drepturi de natură salarială şi asociate (din care 13.136,12 lei diurnă de detaşare), corelativ cu obţinerea de către inculpat a unui avantaj patrimonial în acelaşi cuantum, ce realizează elementele constitutive ale infracţiunii de participaţie improprie la infracţiunea unică continuată de abuz în serviciu contra intereselor publice”.

Când te cerţi cu şefii…

În cadrul procesului, Neacşu a demontat toate acuzaţiile care i se aduceau, arătând că nicăieri în conţinutul Legii nr. 317/2004 nu apare vreo reglementare cu privire la atribuţiile sau obligaţiile membrilor CSM privite în mod individual şi că nu există reglementări interne de organizare şi disciplina muncii care să fie aplicabile membrilor CSM. De asemenea, el a susţinut că întocmirea cu date nereale a foilor colective de prezenţă nu-i poate fi imputată deoarece documentele erau întocmite de angajaţii serviciului de specialitate al CSM pe „baza datelor şi evidenţelor existente acolo”.

”La începutul anului 2012 am intrat într-un conflict cu conducerea Consiliului Superior al Magistraturii de la acea vreme. Pe acest fond am luat decizia să mă retrag din comisiile de lucru ale Consiliului precum şi, în general, din orice chestiuni cu caracter administrativ. Cred că am numărul cel mai mare de prezenţe la nivelul Secţiei pentru judecători şi al Plenului fiindcă mi-am concentrat activitatea pe acestea”, a declarat fostul judecător.

De remarcat este că, pe parcursul procesului, printre martorii propuşi de procurori pentru audierea în faţa judecătorilor au fost Cristi Danileţ şi Horaţiu Dumbravă, doi dintre prietenii lui Neacşu. Înainte de a ajunge în CSM, cei trei erau supranumiţi ”tripleta de aur” şi doreau să revoluţioneze CSM-ul printr-un program de management.

Cum îl sapă magistratul Danileţ pe fostul prieten

”În privinţa inculpatului Neacşu, încă din 2011 era de notorietate că acesta nu stă toată săptămâna în Bucureşti, aşa cum se întâmpla cu ceilalţi membri care nu suntem din Bucureşti, ştiindu-se că inculpatul Neacşu lucrează şi de acasă. Eu când nu sunt în Bucureşti şi nu este weekend fac cerere de concediu, pentru că dacă lipseşti să ştie că eşti în concediu. Pentru ziua lipsă este nevoie de o justificare. Domnule preşedinte cred că este o practică. Sunt situaţii (măsuri procesuale privind magistraţii) când sună telefonul şi eu trebuie să mă prezint la şedinţa de urgenţă din Bucureşti. În situaţia în care eu nu aş fi în Bucureşti şi nu aş avea o asemenea cerere de concediu nu aş avea nicio justificare pentru că nu aş veni cât mai repede cu putinţă. Eu locuiesc în Cluj. Focşaniul nu este atât de departe de Bucureşti. El se putea deplasa mult mai uşor în caz de urgenţă la Bucureşti”, a explicat Cristi Danileţ modul în care se poate lipsi de la lucru.