Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a sesizat Curtea Constituţională pe motiv că legile care stabilesc modalitatea în care magistraţii pot fi traşi la răspundere din cauza erorilor judiciare sunt imprecise. Potrivit unei note a CSM, în ultimii cinci ani au fost sancţionaţi disciplinar 114 judecători şi procurori, iar în perioada 2014 – 2015 aproape 40 de magistraţi au primit condamnări definitive pentru corupţie. În instanţele din jurisdicţia Curţii de Apel Cluj, în ultimii ani patru judecători au avut de suferit. Este vorba de Gabriel Năsui, Rus Sergiu Leon, Iuliu Păcurar şi Ovidiu Tocan. acest lucru se întâmplă în situaţia în care justiţia clujeană este plină de rubedenii care se susţin între ele.

Potrivit ÎCCJ, „prin Hotărârea nr.3 din 24 mai 2018, ÎCCJ a sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, iar prin Hotărârea nr.4 din 24 mai 2018, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului”, transmite instanţa supremă.

Magistraţii ÎCCJ au subliniat, joi, în sesizarea transmisă CCR, faptul că în modificarea Legii privind statutul magistraţilor nu este identificată în mod clar ipoteza în care există eroarea judiciară, ci doar în linii generale, ceea ce duce la imposibilitatea aplicării legii.

„În cuprinsul dispoziţiilor art. 96 alin. (3) lit. a) şi b), în forma modificată, nu sunt identificate, în mod clar, ipotezele în care există eroarea judiciară, ci sunt indicate, în mod general, „actele procesuale” dispuse cu încălcarea „dispoziţiilor legale de drept material şi procesual” şi hotărârile judecătoreşti definitive” „contrare legii sau situaţiei de fapt”. Referirea cu caracter general la orice act procesual, la încălcarea oricărei dispoziţii legale de drept material şi procesual, la orice hotărâre judecătorească definitivă contrară oricărei dispoziţii legale nu poate echivala cu îndeplinirea obligaţiei de a stabili, în mod clar, ipotezele în care există eroarea judiciară”, se arată în sesizarea CCR, transmisă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

Judecătorii de la instanţa supremă mai subliniază că legiuitorul s-a îndepărtat de la normele articolelor 538 şi 539 din Codul de Procedură Penală şi a inclus în sfera erorii judiciare „actele procedurale” dispuse cu încălcarea „dispoziţiilor legale de drept material şi procesual” şi „hotărârile judecătoreşti definitive” „contrare legii sau situaţiei de fapt”, fără nicio circumstanţiere menită să permită identificarea clară a acestora.

„Efectul utilizării unor formulări cu caracter general şi imprecis în definiţia noţiunii de eroare judiciară este imposibilitatea delimitării sferei erorii judiciare şi, în consecinţă, imposibilitatea aplicării dispoziţiilor care o reglementează”, spune ÎCCJ.

 

Sancțiuni la piciorul broaștei

Anul 2015 a adus cele mai multe sancţiuni disciplinare împotriva judecătorilor: acţiunile disciplinare au fost exercitate în principal de Inspecţia Judiciară împotriva judecătorilor şi au fost pronunţate 25 hotărâri prin care judecătorii au fost sancţionaţi pentru săvârşirea unor abateri disciplinare.

Statistic, s-a constatat că majoritatea judecătorilor sancţionaţi disciplinar deţin funcţii de execuţie. Aceştia provin de la instanţe cu volum mare de activitate, în special judecătorii şi tribunale.

În ceea ce îi privește pe procurori, din punct de vedere al dosarelor în materie disciplinară, situaţia a fost relativ constantă. Numărul lor în perioada 2010-2015 a variat între 7 şi 13 dosare. În 2015, până în luna noiembrie, au fost aplicate 7 sancţiuni disciplinare, faţă de 4 sancţiuni în anul 2010.

Sancţiunile aplicate judecătorilor şi procurorilor în perioada 2010-2015 au acoperit întreaga paletă de sancţiuni disciplinare prevăzute de art. 100 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, predominând sancţiunea avertisment.

Sancţiunea excluderii din magistratură a fost aplicată anual în câte cel puţin 2 cazuri pentru judecători, situaţia culminând cu anul 2015, când 6 judecători au fost excluşi din magistratură.

Încălcarea normelor Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor a fost constatată în două situaţii în cazul judecătorilor şi în trei cazuri pentru procurori în perioada 2012–2015.

Din punct de vedere al îndeplinirii condiţiei de bună reputaţie, în perioada 2012-2015 pe rolul Secţiei pentru judecători au fost înregistrate opt sesizări privind verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii a judecătorilor. În unul dintre cazuri procedura a fost suspendată ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva judecătorului, iar într-un alt caz s-a constatat neîndeplinirea acestei condiţii de către magistrat.

Pe rolul Secţiei pentru procurori au fost înregistrate două sesizări privind verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii a procurorilor (în una dintre cauze s-a constatat că nu sunt indicii iar cealaltă a rămas fără obiect).

Condamnările penale pentru infracţiuni de corupţie sunt cele mai grave situaţii în care au fost implicaţi judecători şi procurori: în anul 2014 au fost condamnaţi definitiv un număr de 20 de magistraţi dintre care 7 judecători şi 13 procurori.

În primele opt luni ale anului 2015 instanţele de judecată au pronunţat hotărâri de condamnare definitive faţă de 16 magistraţi, dintre care 5 judecători şi 11 procurori.

 

Judecătorii clujeni care au avut probleme cu răspunderea

În cadrul instanțelor clujene, printre judecătorii care au fost luați la întrebări de Inspecția Judiciară se numără Gabriel Năsui care, după ce a judecat procesul unui prieten şi i-a dat câştig de cauză, a fost exclus din magistratură de către Consiliul Superior al Magistraturii. Însă, el a contestat soluţia CSM la Înalta Curte de Casaţie şi justiţie, iar instanţa superioară a transformat excluderea lui Năsui într-o mutare disciplinară la Alba Iulia pentru 6 luni. Ulterior, Năsui a fost condamnat la patru ani cu executare în cadrul procesului penal în care a fost judecat.

Un alt caz este al fostului preşedinte al judecătoriei Turda, magistratul Ovidiu Tocan. În 20012, CSM l-a dat afară din magistratură pe preşedintele Judecătoriei Turda, Horia Ovidiu Tocan, pentru că în 14 procese pe care le-a judecat nu s-a recuzat, chiar dacă în cadrul cauzelor avocatul uneia dintre părţi era mama lui, Eugenia Tocan. Mai mult, magistratul Tocan era iubitul unei avocate din Turda, căreia îi judeca procesele, meditând cauzele ei în timpul programului şi, uneori, chiar după program. Şi acest magistrat a contestat excluderea din magistratură la Înalta Curte, iar magistraţii supremi observându-i aplombul şi tăria colegului lor în a judeca cauzele au transformat excluderea din magistratură într-o mutare disciplinară la Cluj Napoca.

De asemenea și judecătorul Sergiu Leon Rus a fost suspendat, pentru a doua oară, din magistratură.

“În temeiul prevederilor art.100 lit. e) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, s-a aplicat domnului judecător sancţiunea disciplinară constând în excluderea din magistratură pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a)  şi c) din acelaşi act normativ – «manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu», respectiv «atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii»”, arată CSM.

 

 

Răspundere magistraților trebuie să mai aștepte

În urmă cu doi ani, aproape 50 de parlamentari au aderat la un proiect de modificare a articolului, ineficient, prin care se poate atrage răspunderea patrimonială a unui magistrat. Dezbaterile au ajuns în cadrul Comisiei Juridice din cadrul Camerei Deputaților, iar politicienii au emis un aviz nefavorabil, adică răspunderea magistraților mai trebuie să aștepte.

Acest lucru nu este de mirare pentru că în cadrul acestei comisii juridice se găsesc și politicieni clujeni care au probleme cu legea. Unul dintre ei chiar a fost condamnat definitiv într-un caz de incompatibilitatea, dar acest lucru nu îl împiedică să își exprime votul vizavi de probleme legislative.

 

 

O gaură 43 de milioane de euro

Senatorul Cristiana Anghel a depus un proiect de lege prin care se dorește aducerea în ”modernitate” a legii răspunderii magistraților. În momentul de față, un magistrat care ”șuntează” un dosar sau dă o hotărâre cu dedicație, iar în urma acestor decizii statul ajunge să plătească despăgubiri, el scapă nepedepsit. În mod normal, statul ar trebui să deschidă un proces prin Ministerul de Finanțe împotriva magistratului respectiv. Însă, din 1998 până anul trecut, potrivit Ministerului Finanțelor, prejudiciul adus statului din cauza erorilor apărut în cadrul proceselor, civile sau penale, a fost de peste 194,4 milioane de lei, adică aproximativ 43 de milioane de euro, iar numărul proceselor deschise de Ministerul Finanțelor pentru recuperarea vreunei părți din acest prejudiciu este zero.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here