Conform Constituţiei, “persoanele care suferă vătămări din partea unei autorităţi a statului şi care obţine o decizie reparatorie de la CEDO urmează să fie despăgubită de stat”. Însă, revizuirea recentă a Constituţiei a adăugat un articol care va face posibilă tragerea la răspundere a magistraţilor fără a mai apela la CEDO. “După despăgubirea persoanei vătămate, statul are drept de regres împotriva autorităţii vinovate de vătămarea persoanei respective”, arată noul articol introdus în legea fundamentală a României.
După ce parlamentarii români au adoptat noile prevederi potrivit cărora magistraţii pot fi traşi la răspundere în cazul în care dau sentinţe strâmbe, Asociaţia Magistraţilor din România răspunde cu un îndemn potrivit căruia şi parlamentarii ar trebui traşi la răspundere în acelaşi fel.
Viorica Costiniu a comentat amendamentul la Constituţia României ce prevede că statul se poate îndrepta împotriva magistraţilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de aceştia prin exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. „N-o să găsiţi în nicio constituţie a unei ţări europene, cu atât mai puţin în Marea Britanie sau SUA, un astfel de amendament. România nu poate să meargă decât din extremă în extremă”, a declarat Costiniu. Judecătoarea a mai apreciat că această tragere la răspundere a magistratului de către stat vine în urma multor discuţii şi a unei intoxicări a opiniei publice în ideea că sancţionarea pecuniară a magistratului ar da o satisfacţie cetăţeanului, ceea ce, în opinia ei, este un lucru fals.
În schimb, statul nu îşi mai îndeplineşte de mult obligaţia de a face legea accesibilă cetăţeanului, a mai spus Costiniu.
Potrivit preşedintelui de onoare al AMR, posibilitatea să se acţioneze astfel împotriva magistraţilor ar duce „la destrămarea a ceea ce a mai rămas din justiţia acestui stat care îşi spune democratic”, dar tinde să fie „poliţienesc”.
Costiniu a mai comentat că, atâta timp cât puterile statului sunt egale, ar fi normal ca, dacă magistratul este tras la răspundere de puterea politică, şi ceea ce se întâmplă la nivelul Guvernului sau Parlamentului să fie sancţionabil în justiţie, nu doar parlamentarul „să nu mai poată candida cinci ani” sau „să se schimbe miniştrii şi cu asta, basta”.
Ar fi nevoie de armate la Inspecţia judiciară
Comisia pentru revizuirea Constituţiei a adoptat, miercuri, un amendament prin care permite statului să acţioneze pentru recuperarea prejudiciului cauzat de magistraţi care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, prejudicii pentru care statul răspunde patrimonial. „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii inclusiv în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Statul exercită dreptul de regres, în condiţiile legii”, este amendamentul adoptat de membrii Comisiei care înlocuieşte articolul 52, aliniatul 3 din Legea fundamentală.
În favoarea acestuia s-au pronunţat 15 membri ai Comisiei pentru revizuirea Constituţiei. „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”, se prevede în actuala formă a textului constituţional. ”Dacă în apel, părţile aduc dovezi suplimentare, necunoscute judecătorului din fond, soluţia schimbată poate fi soluţia cea dreaptă. Dacă însă în procesul de fond s-au audiat toţi martorii, au fost audiate şi părţile, s-au analizat înscrisuri şi în final, s-a dat o soluţie, soluţia din calea de atac este strâmbă dacă completul nici nu a văzut figura părţilor şi nici nu a citit dosarul. Și reciproca e valabilă, dacă un judecător indolent şi-a bătut joc de justiţiabili, iar aceştia au dat de magistraţi responsabili în calea de atac, judecata ultimului complet este cea dreaptă. Oricum, pentru ca Inspecţia Judiciară să îndrepte toate hotărârile strâmbe ale miilor de judecători, ar trebui să aibă sute de judecători angajaţi”, este de părere un jurist clujean.
Cum răspund acum magistraţii?
În prezent, răspunderea materială a magistraţilor este reglementata prin normele articolului 52 din Constituţia României unde se stipulează că „statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”. Însă, din punct de vedere legal este extrem de greu de dovedit în faţa altui judecător că unul dintre colegii lui a acţionat într-un anume proces cu rea-credinţă şi că vinovatul trebui să răspundă patrimonial.
În cazul în care statul a fost condamnat să plătească despăgubiri ca urmare a producerii unei erori judiciare în procesele penale, hotărârea de condamnare va fi comunicată CSM-ului de către instanţa la care aceasta a rămas irevocabilă, în termen de 30 de zile de la motivare, în vederea stabilirii existenţei relei credinţe sau a gravei neglijenţe. În cazul în care a fost stabilită existenţa relei credinţe sau a gravei neglijenţe în cadrul acţiunii disciplinare, Ministerul Economiei va sesiza organul de urmărire penală competent şi se va constituie parte civilă în cauză, cu suma plătită pentru repararea prejudiciului. De asemenea, proiectul mai prevedea ca termenul de prescripţie pentru exercitarea acţiunii disciplinare, ca urmare a existenţei unei hotărâri prin care se constata o eroarea judiciară, să fie de 5 ani şi va curge de la data săvârşirii abaterii disciplinare. Cu alte cuvinte, în cazul unei sentinţe date cu rea-voinţă sau neglijenţă statul îi face plângere penală judecătorului.
Judecătorii trebuie să răspundă pentru “grosolănii”
Judecătoarea Dana Gârbovan consideră că “sunt perfect de acord ca un judecător trebuie să răspundă în caz de eroare grosolană, cum ar fi menţinerea unei persoane în arest pe o perioadă mai mare decât cea legală, nemotivarea hotărârii etc., însă nu sunt de acord cu angajarea răspunderii judecătorului pentru modul în care interpretează legea şi analizează probele, pentru că în acest caz am submina însăşi fundamentul menirii sale”, este de părere judecătorul clujean.
Crina Crainic
