După mai multe pendulări între instanțele clujene și cele din București, dosarul în care judecătorul Patrițiu Dărăban cere anularea interceptărilor SRI care îl vizează a fost finalizat de Curtea de Apel Cluj. Instanța clujeană a respins cererea de constatare a nelegalității interceptărilor SRI, iar Dărăban a formulat o contestație la ÎCCJ. Fostul vicepreședinte al Tribunalului Sălaj a fost achitat alături de ceilalți inculpați din dosar după ce colegii lui au făcut harcea-parcea probele din rechizitoriu. Procurorii l-au acuzat pe Dărăban că a primit mită, printre altele, și un porc… mistreț! Din dosarul penal a făcut parte și fratele lui Lucian Bode, ministrul de Interne, dar procurorii i-au pierdut urma prin ”munții” de probe.

Judecătorul Maria Luminița Firicel de la Curtea de Apel Cluj a decis să respingă acțiunea fostului ei coleg, Patrițiu Dărăban, fost vicepreședinte al Tribunalului Sălaj. El a fost acuzat de corupție dar, după ce probele din dosar au fost anulate, Dărăban și ceilalți inculpați au fost achitați.

Ulterior, el a deschis o serie de procese în care solicita anularea unor interceptări făcute de SRI în colaborare cu procurorii. Inițial, dosarul a fost pasat prin instanțele clujene până a ajuns la București unde s-a ajuns la concluzia că verdictul trebuie să fie dat la Cluj.

”Respinge ca lipsită de interes cererea formulată de petentul Dărăban Patrițiu, privind constatarea nelegalităţii interceptărilor efectuate de SRI în baza mandatelor de siguranţă naţională nr. 006690/26.10.2011 şi nr. 001302/27.02.2012 emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, arată soluția pe scurt a Curții de Apel Cluj.

Fostul judecător, acuzat de corupție și achitat, a contestat decizia la ÎCCJ, dar până acum instanța supremă nu a judecat primul termen al dosarului.

Prin intermediul acestei acțiuni, el speră să obțină despăgubiri de la statul român pentru faptul că SRI a participat la interceptările făcute la cererea procurorilor atunci când Dărăban a fost cercetat, alături de ceilalți de inculpați pentru corupție.

În cadrul procesului, Dărăban a cerut declararea ca nelegale a interceptărilor efectuate de S.R.I. în baza mandatelor de siguranţă naţională și constatarea atingerilor aduse dreptului la un proces echitabil ca urmare a punerii în executare a mandatelor de siguranţă naţionale. El spune că prin supravegherile care l-au vizat pe el și ceilalți inculpați din dosarul de corupție nu i-a fost respectat dreptul vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei. În final, el cere obligarea Statului Român la plata despăgubirilor pentru faptul că procurorii s-au băgat în viața lui liniștită de ”arbitru” al dreptății.

Judecătorul a refuzat să constate a doua oară nelegalitatea interceptărilor SRI

În principiu, potrivit motivării judecătorești emise de judecătorul Firicel, s-a ajuns la concluzia că ”petentul nu justifică un interes actual de a obţine o nouă statuare asupra nulităţii interceptărilor efectuate de S.R.I. în baza mandatelor de siguranţă naţională, la dispoziţia organului de urmărire penală necompetent material, acesta fiind deja dispusă în cauză prin încheierea de cameră preliminară rămasă definitivă”.

Practic, Dărăban a avut pretenția ca instanțele să constate, pentru a doua oară, faptul că interceptările SRI au fost făcute nelegal.

”În cauză se constată lipsa de interes a petentului Dărăban Patrițiu de a obţine o nouă statuare asupra nelegalităţii interceptărilor efectuate de SRI în baza mandatelor de siguranţă naţională, derivată din efectele asociate autorităţii de lucru judecat de care beneficiază Încheierea penală nr. #/26.11.2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară al Curţii de Apel Cluj prin s-a constatat definitive, la un moment anterior promovării prezentei acţiuni în justiţie,  nulitatea absolută a tuturor probelor şi mijloacelor de probă întocmite, dispuse şi autorizate de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism- Biroul Teritorial Sălaj în dosarul nr. 67/D/P/2015 al acestei unităţi de parchet.

Pentru toate aceste considerente, excepţia lipsei de interes  invocată de reprezentantul Ministerului Public apare ca fiind fondată, urmând a fi admisă, cu consecinţa respingerii ca lipsită de interes a cererii formulate de petentul Dărăban Patrițiu potrivit dispozitivului”, se arată în motivarea judecătorească.

Cum din corupt devii curat ca lacrima

În dosarul de corupție au fost trimiși în judecată afaceriştii Ioan Huluban şi Ioan Galiş, fiica acestuia din urmă, Ioana Malvina Pop-Galiş, lichidatorii Sorin Cosma şi Răzvan Traian Zăvăleanu, colaboratoarea celui din urmă, Ramona Fărăianu, poliţiştii Marius Felician Fărcaş şi Gheorghe Vasile Zaha, fostul inspector şcolar general Ioan Abrudan, omul de afaceri Dumitru Ardelean, judecătorul Patriţiu Dărăban, fratele acestuia, Ionel Dărăban, şi finul lui Galiş, Petru Daniel Pop. De asemenea, din dosarul de cercetare penală a făcut parte și Dumitru Bode, fratele ministrului MAI, Lucian Bode, însă, fratele ministrului nu a mai fost trimis în judecată.

Potrivit rechizitoriului, inculpaţii, printre care şi un fost poliţist, se foloseau de unele societăţi fantomă, administrate de diverse persoane fără adăpost, pentru a regla activitatea contabilă în vederea evitării bugetului de stat. Banii obţinuţi din activităţile de evaziune fiscală şi delapidare intrau în posesia administratorilor societăţilor beneficiare, care controlau şi firmele fantomă.

În cadrul Tribunalului Sălaj s-a ajuns la situația atipică în care nici un judecător al acestei instanțe nu a vrut să judece acest dosar de evaziune. Toți judecătorii au refuzat pe rând să judece acest caz, iar judecătorul de rezervă Nicolae Chiș, căruia i-a fost repartizat dosarul, a ajuns din judecător martor în alt proces.

Magistrații au considerat că au fost omise din rechizitoriu “elementele concrete de individualizare, de timp, loc, mijloace, scop” și au retrimis dosarul la DIICOT.  După ce neregulile au fost remediate, judecătorul de cameră preliminară a invocat art. 346 din Noul Cod Penal care spune că “rechizitorul este neregulamentar întocmit , iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut, dacă neregularitate atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitele judecății”, precum și art. 6 din CEDO, ce stipulează dreptul fiecărui individ la un proces echitabil.

Cine a pus cruce probelor DIICOT

În 2018, în cadrul dosarului de corupție, judecătorul Gheorghe-Valentin Chitidean de la Curtea de Apel Cluj, a dispus anularea rechizitoriului făcut de procurorii DIICOT Sălaj și a tuturor probelor din dosarul în care erau vizați mai mulți oameni de afaceri, polițiști și un judecător.

”Admite excepţia necompetenţei materiale şi după calitatea persoanei a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Biroul Teritorial Sălaj. Constată nulitatea absolută a rechizitoriului din 20 decembrie 2017 emis în dosarul nr. 67/D/P/2015, a actelor de urmărire penală efectuate în cauză, a probelor şi a mijloacelor de probă întocmite, dispuse şi autorizate de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Biroul Teritorial Sălaj. Dispune excluderea şi eliminarea de la dosar a tuturor probelor şi mijloacelor de probă. Dispune restituirea cauzei la procuror”, arată o parte din soluția pe scurt emisă în 2018.

În virtutea anulării interceptărilor și a constatării că ele au fost făcute nelegal, acum judecătorul Dărăban încearcă să obțină despăgubiri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here