Măiestria Elenei Albuţiu

Cornel Melinte

Din momentul în care a început să dezvăluie dedesubturile scandalului lichidărilor judiciare din Bihor, GAZETA de Oradea a deschis cutia Pandorei. Cititorii noştri au putut constata singuri de câtă mizerie şi josnicie sunt în stare unii, pentru bani sau funcţii. În vasta noastră anchetă jurnalistică, am lăsat dovezile netrucate să vorbească. Am prezentat înscrisuri cărora unii credeau că li s-a pierdut urma şi am găsit martori pe care dirijorii scenariului îi evitaseră. Am studiat documentele şi am verificat evoluţia relaţiilor dintre protagonişti. În lichidarea fostelor întreprinderi de stat MULTIMEC Marghita, AVÂNTUL şi OLIMPIA Oradea, care s-au dovedit adevăratele puncte de pornire pentru scandalurile ce zguduie justiţia bihoreană, apar cam aceleaşi nume: lichidatorii Buda Valeriu Dindelegan şi Iosif Bereczki, judecătoarea Mariana Roşca, avocata Elena Albuţiu şi procurorul Ioan Moldovan. GAZETA de Oradea nu este apărătorul nimănui. Dar cere folosirea aceleiaşi unităţi de măsură pentru toţi escrocii.

Uu lucru este incontestabil: numai prin complicităţile repetate ale mai multor persoane s-a realizat o imensă fraudare a statului român. Interesele părţilor se întrepătrund şi ele s-au susţinut reciproc. La SC MULTIMEC SA a fost numit lichidator Iosif Bereczki în 29 martie 1999, iar cel mai interesat creditor al acestei firme era prietenul său, Valer Buda, care avea o creanţă de peste 4 miliarde lei, obţinută prin hotărâri judecătoreşti în care fosta conducere a MULTIMEC şi statul român au manifestat insuficientă combativitate. La SC AVÂNTUL SA, în aceeaşi perioadă, a fost numit lichidator Valer Buda, iar judecător sindic a fost, pentru ambele întreprinderi, Mariana Roşca. Atât la MULTIMEC, cât şi la AVÂNTUL, am identificat şi prezentat deja cititorilor noştri mai multe nereguli imputabile lichidatorilor. La Marghita s-a preferat vânzarea la bucată şi fără licitaţie, iar la AVÂNTUL, am dezvăluit amănuntele vânzării frauduloase a cantinei către Gheorghe Maxim, fostul director al Fabricii de Confecţii Oradea, toate muşamalizate prin dezinteresul anchetatorilor în mâinile cărora s-a aflat dosarul. La ora actuală, ca efect al „clemenţei” procurorului Ioan Moldovan, în dosarul Mariana Roşca, cei doi lichidatori figurează cu incredibila calitate de părţi vătămate! Dar, aşa cum veţi vedea în cele ce urmează, nu numai aceştia au avut de profitat de pe urma acestor lichidări şi nu li se întâmplă încă nimic.

Duios, Elena plutea

Avocata Elena Albuţiu a fost judecătoare până în 1996, când a trebuit să părăsească magistratura în condiţii pe care le vom detalia cu altă ocazie. Înainte de a ieşi pe uşa din dos a aparatului, a apucat să judece la un termen în procesul de lichidare al MULTIMEC, astfel că a avut ocazia să înţeleagă ce mană cerească ar putea fi cumpărarea acestei întreprinderi, cândva înfloritoare. Intervenţia sa ulterioară în dosar a avut loc prin intermediul ginerelui său de atunci, Radu Ţiril, care l-a găsit pe controversatul om de afaceri Viorel Cardoş din Negreşti-Oaş şi, împreună, l-au iniţiat în culisele achiziţionării MULTIMEC. Ei l-au pus în legătură directă cu judecătoarea Mariana Roşca şi au facilitat încheierea contractului din 5 septembrie 2000, prin care Cardoş Viorel cumpăra MULTIMEC cu 4,75 miliarde de lei, din care s-au achitat însă ca avans doar 500 de milioane. Dar rolul soacrei din umbră şi al ginerelui scos la înaintare nu s-a limitat la atât.

Radu’ soacrei, Radule….

În sentinţa penală nr 24 din 11 decembrie 2001 a Curţii de Apel Bacău, se arată următoarele: „La data de 04.09.2000, inculpata Mariana Roşca l-a anunţat telefonic pe Bereczki Iosif să vină urgent la tribunal, unde mai era aşteptată de martorul Ţiril Radu Marius, venit cu maşina sa. Abia cu această ocazie, inculpata l-a informat pe Bereczki Iosif că ar fi găsit un cumpărător «serios» pentru MULTIMEC Marghita şi că merg la sediul unităţii pentru a perfecta vânzarea. Au plecat împreună la societate, unde se afla Cardoş Viorel… S-a încheiat procesul verbal de negociere a utilajelor, clădirilor şi a terenurilor unităţii către Cardoş Viorel cu suma de 4,576 miliarde lei, menţionându-se în act că se vinde societatea în starea în care a fost văzută. Bereczki Iosif a refuzat să semneze procesul verbal, semnat doar de inculpată şi de cumpărător, tranzacţia având loc în prezenţa martorului Ţiril Radu Marius (ginerele avocatei Albuţiu, şi ea fostă judecătoare), prieten cu cumpărătorul… Inculpata a permis cumpărătorului Cardoş Viorel să pună imediat lacăte la toate intrările şi ieşirile din hale şi clădiri”.

Viţelul blând suge la două vaci

În aceeaşi hotărâre se consemnează negru pe alb că a existat o complicitate pentru realizarea vânzării frauduloase. „Ca situaţie de fapt, este de arătat că probele cauzei atestă existenţa unei înţelegeri anterioare tranzacţiei între inculpată, Cardoş Viorel şi martorul Ţiril, ceea ce rezultă din declaraţia acestuia din urmă, care, ajuns în faţa Tribunalului, a aşteptat-o în maşină, fără a o anunţa că a sosit, concluzionându-se că inculpata discutase anterior cu cumpărătorul şi ştia că martorul va veni după ea cu maşina. În plus, cumpărătorul Cardoş Viorel nu a făcut nici o ofertă scrisă de cumpărare, a venit la sediul societăţii dotat cu lacăte şi sigilii, fără a se fi făcut anterior vreo publicaţie pentru ziua de 04.09.2000”. Se concluzionează că judecătoarea Roşca a tranzacţionat cu Cardoş „pe fondul relaţiilor mai apropiate cu fosta sa colegă Albuţiu Elena, prin al cărei ginere, Ţiril Radu Marius, s-a intrat în legătură cu ultimul cumpărător, martorul Ţiril vizitând dealtfel şi el societatea anterior, în numele şi pentru Cardoş Viorel”. Iată deci că ţapul ispăşitor Mariana Roşca nu putea să încheie tranzacţia fără ajutorul „supercalificat” al avocatei Albuţiu, eminenţa cenuşie a escrocheriei şi al ascultătorului ei ginere.

Justiţie de talcioc

Ceea ce frapează în cercetările făcute de procuror şi instanţă este dezinteresul acestora pentru audierea lui Viorel Cardoş şi a avocatei Albuţiu. Între martorii propuşi de procurorul Moldovan în rechizitoriu, nu este amintit nici unul dintre aceşti doi importanţi protagonişti ai matrapazlâcului. Sursele noastre ne-au confirmat că Albuţiu a fost chemată însă de Moldovan, care i-a pus în vedere să renunţe la calitatea de avocat al Marianei Roşca, sub acoperirea căreia a înţeles şi el că Elena voia să tragă sforile în continuare. Ce nu ştie Moldovan este faptul că această convorbire a fost înregistrată de Albuţiu, care dorea să se prevaleze de ea pentru a-şi salva ginerele şi pentru a-i explica judecătoarei că a fost forţată să renunţe la delegaţie. Dacă Moldovan are vreo îndoială că datele noastre nu ar fi reale, îi sugerăm să-şi verifice memoria şi să-şi amintească despre argumentul invocat de el, constând în incompatibilitatea dintre calitatea de fostă judecătoare a cauzei şi aceea de avocată, peste care se prăvălise Albuţiu. Aceasta a pus condiţia că nu va face gălăgie, dar să nu fie cercetat ginerele său. Moldovan a acceptat, iar în final îi aminteşte acesteia că acum sunt chit. El se referea la „favoarea” pe care i-o făcuse anterior Albuţiu, de a-l accepta ca stagiar pe fiul lui, avocatul Ioan Moldovan junior. A contat gestul, fiindcă, până la urmă, Albuţiu nu l-a mai putut lua din cauza vechimii ei insuficiente în avocatură. Cert este că această discuţie nu a fost consemnată într-o declaraţie, care să fie probă la dosar! Semn că cei doi justiţiari de carton au multe de ascuns.

Şi când Vio va cânta…

Moldovan s-a ţinut de cuvânt, iar Răducu a mai rămas un timp fericit, în sânul familiei. Cu aceeaşi incredibilă uşurinţă, Curtea de Apel Bacău a trecut peste faptul că instanţa nu l-a audiat pe „terţul cumpărător Cardoş Viorel”. Procurorul de şedinţă a considerat că audierea lui ca martor nu ar fi legală „întrucât şi acesta a dat declaraţie la urmărirea penală”, iar instanţa l-a considerat neconcludent. Riscul cel mare pentru escroci este că Viorel Cardoş poate să vorbească oricând. Nimic nu l-ar împiedica pe acesta să se autodenunţe şi să spună pentru ce comisioane s-a realizat intermedierea. Albuţiu nu lucrează pe ochi frumoşi. Iar Cardoş a pierdut deja  MULTIMEC-ul. Prin hotărârea instanţei s-a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare şi restabilirea situaţiei anterioare infracţiunii prin repunerea SC MULTIMEC SA cumpărătorului Cardoş Viorel şi a părţii civile Talpoş Ioan la situaţia anterioară vânzării. E drept, măsura vine ca o compresă la un picior de lemn. Cardoş a încărcat tot ce se putea lua din MULTIMEC şi dus a fost cu ele. De unde să se mai poată face repunerea în situaţia anterioară, când utilajele sunt deja la a treia mână?

Norii negri se adună

În lipsa unei acuze concrete, aduse unei persoane determinate, instanţa nu a putut extinde cercetările faţă de alte persoane. Trebuie observat însă că starea de fapt reţinută în sentinţă diferă de aceea din rechizitoriul redactat de procurorul Ioan Moldovan, fiind mai amplă şi făcând referire expresă la numele pe care magistratul bihorean le-a evitat cu viclenie. Este incredibil cum s-a acceptat că singurul vinovat este doar judecătoarea Roşca! Iată de ce aceasta a fost determinată să dispară, după ce complicii săi iniţiali au sacrificat-o. Acum putem înţelege de ce Moldovan nu a audiat-o pe Albuţiu, iar instanţa a renunţat şi ea la această probă consistentă. Noutăţile ar fi că, între timp, Cardoş a pierdut MULTIMEC-ul, iar Răducu şi-a recâştigat libertatea. Poziţii din care limbile se dezleagă şi pot fi folosite şi altfel… Iar dacă şi Mariana Roşca o să apară, încă cineva anume va avea zile grele!