Mama Giorgianei Hosu, şefa antimafia, asociată cu o firmă offshore şi afaceri din asigurări cu familia Burduja

La 80 de ani, mama Giorgianei Hosu, propusă procuror şef al DIICOT, a fost până anul trecut acţionară în firma coordonată de soţul şi fiul vitreg al acesteia. Cinci ani, pensionara Suzana Rinu a fost parteneră de afaceri cu o firmă din Liechtenstein, scrie romania.europalibera.org.

Giorgiana Hosu este propunerea ministrului Cătălin Predoiu pentru funcția de procuror șef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Dan Hosu, soțul procuroarei antimafia, este directorul unei firme cu sediul în cartierul Cotroceni. Între 2011 şi 2019, mama Giorgianei Hosu, Suzana Rinu (80 de ani) a deţinut o pătrime din societate. Alte 25 de procente din capitalul social sunt deţinute de fiul vitreg al procuroarei DIICOT. Între 2011 şi 2016, un alt acţionar al firmei a fost o societate înregistrată în celebrul paradis fiscal Liechtenstein.

Dan Hosu a primit în 2018 un salariu de 89.000 de lei de la SC Centrul Internaţional pentru Despăgubiri SRL în calitate de director. La acest venit s-a adăugat o pensie de 124.000 de lei de la Ministerul de Interne, actualul director fiind poliţist până în urmă cu 11 ani. Deşi familia Hosu câştigă într-un an 430.000 de lei, adică 90.000 de euro, în declaraţia de avere cei doi apar săraci lipiţi pământului. Niciun teren, nicio locuinţă, niciun leu în bancă, nicio maşină. Din contră, au o datorie consemnată drept „credit consum” în valoare de 45.000 de lei.

Afaceri din asigurări

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, până în primăvara anului 2019, societatea amintită îl avea ca acționar pe Hosu Vlad Bogdan care deținea 25% din firmă. El este fiul vitreg al Giorgianei Hosu. Suzana Rinu, mama Giorgianei Hosu, avea și ea un sfert din societate, iar Ana Mădălina Burduja deținea 50% din firmă. Potrivit presei, Ana Mădălina Toma, fostă Burduja, este fiica lui Marinel Burduja, fost vicepreședinte al Bancorex între 1994 și 1996.

Ana Mădălina Burduja este sora lui Sebastian Burduja, şeful organizaţie PNL Sector 1, numit în decembrie 2019 secretar de stat în ministerul Finanţelor prin decizie a premierului Ludovic Orban.

SC Despăgubiri Accidente Vătămări (DAV) este un fel de mediator şi intermediar între firmele de asigurări RCA de pe piaţă şi urmaşii victimelor accidentelor rutiere. Când se produce un accident rutier soldat cu decese, intervine DAV care contactează rudele celui decedat şi le propune asistenţă juridică pentru a primi despăgubiri de la firmele de asigurări.

Acţionari ascunşi

Cinci ani, între 2011 și 2016, firma unde mama numărului 2 din DIICOT și fiul vitreg sunt acționari cu 50 la sută a fost asociată cu o societate tip offshore din Liechtenstein. Deţinerea unei firme offshore şi asocierea cu astfel de firme nu este un lucru ilegal, însă ridică probleme de ordin moral faptul că un asociat al companiei nu doreşte să fie cunoscut şi nici să plătească în ţara de origine taxele impuse de legile în vigoare.

Pe de o parte, în contextul discuţiilor privind pensiile speciale ale magistraţilor, cei din urmă reclamă faptul că acestea sunt îndreptăţite având în vedere faptul că procurorii şi judecătorii nu au voie să deţină acţiuni în cadrul societăţilor comerciale şi nici să facă afaceri.

Pe de altă parte, cazul familiei Hosu demonstrează că această interdicţie poate fi evitată, dacă acţiunile firmei sunt deţinute de rudele magistratului.

Laura Ștefan: ”E greu de demonstrat că magistratul e beneficiarul real”

Potrivit statutului magistratului, “judecătorilor și procurorilor le este interzis să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse”. Atâta timp cât nu se dovedeşte beneficiarul real al firmei, un procuror sau un judecător nu este incompatibil cu statutul magistraţilor care le interzice să desfăşoare activităţi economice, spune pentru Europa Liberă Laura Ștefan, expert anticorupție.

“Deţinerea de acţiuni la o firmă pe numele unei rude nu vine în contradicţie cu statutul magistraţilor, decât dacă demonstrezi că magistratul este beneficiarul real. Iar chestia asta este mai complicat de demonstrat. Ar trebui declarat şi la Registrul Comerţului cine sunt beneficiarii reali ai companiilor. Obligaţia magistratului este doar să consemneze în declaraţia de avere şi de interese dacă soţul – soţia sunt acţionari”, ne-a declarat Laura Ştefan, expert anticorupţie.

Giorgiana Hosu: „Soţul meu nu sunt eu”

Am întrebat-o pe procuroarea Hosu cum reuşeşte mama sa să ia decizii pentru o firmă, având în vedere vârsta înaintată. Hosu ne-a delarat că „nu cred că e rolul meu să vă dau asemenea detalii. După cum ştiţi, un magistrat nu are voie să facă activităţi comerciale, nici prin interpuşi, nici direct. Ca atare, nu vă pot da relaţii despre niciun fel de firmă”.

Despre faptul că mama sa a fost cinci ani asociată cu o firmă offshore, Giorgiana Hosu ne-a transmis că nu ştie ce afaceri face părintele său. “Să lămurim un lucru: Eu sunt o persoană separată, ca să zic aşa, şi în fapt şi în drept de mama mea. Fiecare acţionează conform a ceea ce crede şi este liber să acţioneze aşa cum vrea. Eu sunt liberă să acţionez aşa cum vreau în limitele codului deontologic şi a legii care guvernează profesia de magistrat. Ca atare, nu cred că sunt în măsură să vă dau niciun fel de detaliu”. Despre implicarea lui Dan Hosu în această poveste, procuroarea DIICOT ne-a comunicat sec: “Soţul meu nu sunt eu. Este firesc să declar în declaraţia de avere firma soţului, dar asta nu înseamnă că ştiu vreun alt amănunt”.

Despre Sebastian Burduja, Giorgiana Hosu ne-a declarat că nu-l cunoaşte “şi nu am niciun fel de relaţii cu dumnealui”.

Acuzaţii respinse

Un alt acţionar al societăţii , Vlad Bogdan Hosu, fiul vitreg al Giorgianei Hosu, nu a dorit să explice de ce a ales să se asocieze cu o firmă offshore în Centrul Internaţional pentru Despăgubiri SRL, dar a recunoscut că-l ştie pe Constantin Toma. Pe Marinel Burduja şi fiul acestuia, Sebastian, Hosu ne-a spus că nu-i cunoaşte. Despre acuzaţia DNA ( în 2016, DNA l-a reținut pe Dan Hosu pentru trafic de influență) potrivit căreia firma la care este acţionar deşi are ca obiect de activitate ”activități de consultanță pentru afaceri”, de fapt „identifică victimele accidentelor rutiere şi percepe comisioane substanţiale din banii obţinuţi pe cale amiabilă de la firmele de asigurări”, Hosu spune că nu sunt adevărate, obiectul de activitate fiind real, corect şi legal, adică „prestarea de servicii de consultanţă pentru firmele de asigurări în domeniul accidentelor rutiere”.

DNA l-a anchetat pe Dan Hosu

Pe 26 septembrie 2016, DNA anunţa reţinerea a patru persoane, printre care şi pe Dan Hosu, soţul procuroarei Giorgiana Hosu. Cei patru erau acuzaţi de trafic şi cumpărare de influenţă. După o noapte de arest, ei au fost anchetaţi sub control judiciar. Toţi au legături cu piaţa asigurărilor, o afacere de miliarde de euro.

Dan Hosu era trimis în judecată în februarie 2017, deoarece şi-ar fi traficat influenţa pe lângă Mircea Ursache, fostul vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Hosu urmărea numirea în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Carpatica Asigurări a Angelei Toncescu şi stoparea unor decizii nefavorabile luate de ASF faţă de Carpatica.

O a doua acuzaţie DNA privea determinarea unei cunoştinţe a lui Hosu, ofiţer în ministerul de Interne, pentru a accesa ilegal baza de date a instituţiei în vederea aflării datele de contact ale familiilor celor decedaţi în accidente rutiere, pentru a le contacta şi oferi asistenţa juridică contra unui comision.

Trafic de influenţă prin contracte

Hosu se angaja să o susţină pe Toncescu la şefia Carpatica Asigurări contra unui contract de consultanţă semnat de firma unde acţionar era fiul său, Vlad Bogdan Hosu şi mama soţiei sale, Suzana Rinu. Obiectul contractului viza acordarea de consultanţă societăţii Carpatica în materia despăgubirilor şi a fost încheiat pe 4 ani, valoarea acestuia fiind de 480.000 de euro.

Din referatul de propunere de arestare preventivă a celor patru inculpaţi rezultă faptul că aproape toate personajele din acest dosar sunt masoni, foşti lucrători ai SRI sau care activau la data trimiterii în judecată în Ministerul de Interne.

Oamenii serviciilor

Astfel, în dosar a fost audiat ca martor generalul în rezervă Ionel Marin, fost adjunct al SRI, condamnat în 2012 cu suspendare pentru fals în declaraţii în dosarul privind închirierea şi ulterior cumpărarea ilegală a unor locuinţe RA-APPS, la preţuri subevaluate.

Europa Liberă a studiat dosarul de la Tribunalul Bucureşti. Marin a declarat în faţa judecătorului că îl ştie pe unul dintre inculpaţi, Sorin Ion Tatu, deoarece a fost coleg cu tatăl său în 1992. Marin, căruia Tatu îi spunea în interceptări „unchiu”, nu a recunoscut în instanţă că ar fi intervenit pentru numirea Angelei Toncescu în funcţia de conducere de la Carpatica şi că i-a dat acesteia doar un „sfat”. El a mai arătat că 2008, când s-a pensionat, este acţionar într-o firmă şi se ocupă de managementul afacerilor. Firma lui Marin se numeşte SC Senior Consulting Group.

– Sorin Ion Tatu, inculpat în dosarul Hosu – Carpatica a recunoscut la DNA că este mason şi că-l ştie de multă vreme pe fostul prim-vicepreşedinte ASF Gheorghe Cornel Constantinescu Coca, fiind membri ai aceleaşi organizaţii.

Despre acesta, generalul (r) Ionel Marin a declarat în instanţă că-l ştie pe tatăl acestuia încă din 1992, când au fost colegi.

– Cătălin Cataramă, comisar şef de Poliţiei, inculpat şi el în dosarul Toncescu – Carpatica. Despre acesta, soţul Giorgianei Hosu, Dan Hosu, a declarat judecătorului că în 2009 el l-a propus ca Şef al serviciului de Trafic de Migranţi din cadrul Poliţiei Române şi că-l ştia de mic, tatăl acestuia fiind ofiţer în SRI.

Din Poliţie, la Omniasig

Dan Hosu a declarat că a fost director adjunct al Biroului de Combatere a Criminaliţăţii Organizate (BCCO) până în 2009, când s-a pensionat. În acelaşi an s-a angajat la Omniasig, ca şef al Serviciului de combatere a fraudelor. Când firma de asigurări a fost preluată de BCR, a demisionat şi şi-a înfiinţat firma Despăgubiri Accidente Vătămări care oferă servicii de asistenţă juridică, întocmeşte dosare de daune, oferă ajutoare pentru proteze sau ajutoare de înmormântare.

În acelaşi timp, aceeaşi firmă negociază cu societăţile de asigurări pentru ca acestea să plătească cât mai puţin victimelor accidentelor rutiere. Un martor din dosar a dat ca exemplu o firmă de asigurări care şi-a redus cu 1 milioan de euro pe lună costurile cu reasigurarea după ce a încheiat un contract cu firma lui Hosu.

Acuzaţiile procurorilor

Potrivit DNA, Hosu i-ar fi cerut lui Cataramă să acceseze baza de date a Poliţiei pentru a afla adresele urmaşilor celor decedaţi în accidente rutiere, rude care erau ulterior contactate de firma lui Hosu în vederea oferirii de asistenţă juridică contra unui comision. „Deși obiectul de activitate principal declarat este ”activități de consultanță pentru afaceri și management”, din probele administrate în cauză a rezultat că, principala activitate desfășurată de către societate privește identificarea victimelor accidentelor rutiere, încheierea unor mandate de reprezentare cu aceștia, în cadrul procesului penal declanșat, negocierea și perceperea unor comisioane substanțiale din sumele obținute pe cale amiabilă de la societățile de asigurări, fie în urma pronunțării unor hotărâri judecătorești definitive”, se arată în referatul procurorilor.

În acest moment, procesul de corupţie în care este judecat Dan Hosu se află în faza de fond, iar avocaţii lui Toncescu au cerut anularea tuturor interceptărilor pe motiv că au fost făcute în baza unui mandat de siguranţă naţională. DNA si SRI au răspuns că doar sesizarea a venit din partea serviciului de informaţii, interceptările fiind efectuate de către DNA, fără aparatura SRI sau cu ajutorul ofiţerilor de informaţii.

Evoluţia firmei

Istoricul societăţii SC Despăgubiri Accidente Vătămări (DAV) SRL este unul zbuciumat. A fost înființată în februarie 2011 și acționarii acesteia erau Vlad Bogdan Hosu – 25% părți sociale, Daniel Tănase – 25 părți sociale, Suzana Rinu – 25 părți sociale și o altă societate, Centrul pentru Tehnologia Informației Genius, cu 25 părți sociale.

Cu trei ani înainte, în octombrie 2008, firma care deținea Centrul pentru Tehnologia Informației Genius, SC Vienna Group SRL, cesionează întreg capitalul social către Terra Invest Establishment, firmă înregistrată în Liechtenstein, cu sediul în Vaduz numărul 9490. Reprezentantul legal al Vienna Group SRL era Camelia Toma, fosta soție a lui Constantin Toma, fostului CEO Omniasig, firma de asigurări a Bancorex.

– În 28 noiembrie 2011 este organizată o ședință a Despăgubiri Accidente Vătămări (DAV) SRL, unde Constantin Toma participă ca invitat. În urma votului acţionarilor, se majorează capitalul social al firmei, astfel încât Toma devine asociat cu 24 procente, în timp ce Terra Invest Establisment rămâne cu 1% din părțile sociale.

– În noiembrie 2012, Toma Constantin cesionează către Terra Invest Establisment partea sa din DAV, astfel încât acționariatul se schimă din nou: Vlad Bogdan Hosu, Daniel Tănase, Suzana Rinu și firma offshore Terra Invest Establisment dețin câte 25 la sută din părțile sociale.

– Pe 18 februarie 2016, Terra Invest Establishment cedează acțiunile sale la Despăgubiri Accidente Vătămări (DAV) SRL către Toma Constantin și astfel redevine asociat cu 25%. Este momentul în care firma offshore din Liechtenstein iese din acţionariatul DAV.

– În iunie 2017, Toma Constantin cedează acțiunile sale la DAV către Ana Mădălina Burduja.

– În octombrie 2017, asociații stabilesc să schimbe denumirea firmei din SC Despăgubiri Accidente Vătămări SRL în Centrul Internațional pentru Despăgubiri SRL.

– Pe 17 ianuarie 2018, Daniel Tănase cesionează parte sa de firmă către mama Giorgianei Hosu. Astfel, Suzana Rinu deţine jumătate din părțile sociale ale societăţii, iar Tănase iese din firmă.

– Pe 1 februarie 2018, mama șefei DIICOT cedează jumătate din acțiunile sale către Ana Mădălina Burduja. Cea din urmă devine acționar majoritar cu 50%. Ceilalți acționari sunt Vlad Bogdan Hosu și Suzana Rinu cu câte 25 procente.

– În septembrie 2018, cei trei acționari decid majorarea capitalului social al societății de la 50.000 de lei la 1 milion de lei. Banii provin din ”din profitul net nedistribuit al anului 2017, în cuantum de 950.000 lei, suma în schimbul căreia Societatea a emis un număr de 95.000 părți sociale, a câte 10 lei fiecare, distribuite proporțional cu cota de participare deținută de către fiecare asociat”, după cum se arată în hotărârea publicată în Monitorul Oficial.

– Potrivit datelor de la ministerul Economiei, la 31 decembrie 2017, profitul companiei era de 1.524.000 de lei. Un an mai târziu, firma înregistrează pierderi de 410.000 de lei, având 9 angajaţi.

– În aprilie 2019, cei trei acționari ai firmei decid ca societatea să fie listată la Bursa de Valori București.

Sursa: romania.europalibera.org