O mână de şmecheri şi-a întăbulat Floreştiul

Din cele aproximativ 2600 de hectare de păşuni şi pădure din Floreşti, peste jumătate sunt în proprietatea Asociaţiei „Colonilor Urbariali Floreşti”, constituită ca şi composesorat în vederea retrocedării suprafeţelor de teren. Deşi prefectura consideră că asociaţia nu a fost constituită în termen legal, aceasta a reuşit în instanţă să îşi adjudece parcele considerabile, după care ia bani de la APIA, deşi acesta e dreptul arendaşilor.

În anul 2008, fostul primar al comunei Floreşti, Ioachim Vancea, a adus în faţa Consiliului Local atribuirea unei suprafeţe de aproape 790 de hectare de păşune către foştii proprietari. Una din cele două asociaţii care au cerut aceste terenuri este Asociaţia “Coloni Urbariali Floreşti”. Dat fiind că legea impune ca titlul de proprietate să fie acordat unei singure asociaţii, Vancea s-a conformat şi a înaintat comisiei locale de fond funciar din comuna Floreşti doar cererea Asociaţiei “Coloni Urbarial 1982 Floreşti”. Articolul 26 din legea 1/2000, modificată prin Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente prevede că “Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obştilor de moşneni în devălmăşie, obştilor  răzeşeşti nedivizate, composesoratelor, obştilor de cumpărare, pădurilor grănicereşti, pădurilor urbariale, comunelor politice, cooperativelor, altor comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri li se va elibera un singur act de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora”.

Respinşi de Prefectură

Ulterior, cererea de retrocedare a terenurilor către Asociaţia „Coloni Urbariali Floreşti” ajunge la Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor din cadrul Prefecturii Cluj. Această comisie respectă legea menţionată mai sus în tocmai, motiv pentru care refuză restituirea suprafeţei de teren acordată de primăria condusă de Vancea către asociaţie. Motivul este că Asociaţia „Coloni Urbariali Floreşti” nu a fost legal constituită sub formă de composesorat, pentru că a depăşit termenul legal.

Articolul 28 din legea 1/2000, modificată prin Legea 247/2005 prevede că “În vederea organizării administrării terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 din prezenta lege şi a determinării responsabilităţilor cu privire la administrarea lor, persoanele îndreptăţite se vor reorganiza, în baza acestei legi, în formele asociative iniţiale. În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi un comitet ad-hoc va solicita judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate terenurile recunoaşterea formelor asociative de administrare şi de exploatare a terenurilor forestiere”. Composesoratul a atacat decizia comisiei de la Prefectură în instanţă şi a câştigat. La mijlocul anului 2009, Judecătoria Cluj a dat o sentinţă în favoarea reclamantei Asociaţia „Coloni Urbariali Floreşti”. Judecătoria a considerat, probabil, că se contrazice singură, deoarece cu un an înainte aceeaşi instanţă a admis cererea de acordare a personalităţii juridice acestei asociaţii. În plus, prefectura oricum nu s-a apărat la acest proces, deci victoria era garantată. „Încuviinţează acordarea personalităţii juridice, în condiţiile O.G.nr.26/2000, actualizata, ASOCIAŢIEI COLONI URBARIALI FLOREŞTI – 1892 (…) Scopul: reconstituirea dreptului de proprietate asupra păşunilor şi pădurilor, potrivit cu Legea nr.247/2005, către moştenitorii legali în viaţă ai foştilor coloni urbariali din Floreşti împroprietăriţi în 16 martie 1892 prin CF 373 şi CF 374 şi ai cărţilor funciare individuale care fac componenţă din acestea…”, arată sentinţa din 24 iulie 2008.

Composesoratul mini cu terenuri maxi

Până aici toate bune şi frumoase, atâta doar că avem o asociaţie constituită sub formă de composesorat care a primit de la Primărie şi a cerut în instanţă suprafeţe de păşune şi pădure care au aparţinut cândva, în devălmăşie, tuturor cetăţenilor comunei Floreşti, care nici măcar nu a fost constituită în termen legal. Asociaţia „Coloni Urbariali Floreşti”, condusă de un anume Dumitru Cioban, a avut la înfiinţare numai 15 membri, iar, potrivit surselor Gazeta de Cluj, nici astăzi nu are mai mult de 20 de membri, dar a ajuns să îşi însuşească, în total, peste 1300 de hectare din teritoriul comunei Floreşti. E puţin probabil ca sutele de familii împroprietărite la 1892 să aibă atât de puţini urmaşi. Într-adevăr, legea prevede că se restituie numai terenurile pentru care există cerere şi aceasta în cote-părţi egale. „În cazul în care forma asociativă a fost în devălmăşie, fără specificarea cotei-părţi pentru fiecare asociat deposedat, suprafaţa ce se restituie se stabileşte în cote-părţi egale, în limitele prevăzute la alin. (…) Suprafaţa restituită formelor asociative cuprinde numai terenurile pentru care s-au formulat cereri. Reconstituirea dreptului de proprietate, punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate se fac de comisiile locale, respectiv comisiile judeţene, în a căror rază teritorială sunt situate terenurile, potrivit dispoziţiilor prezentei legi”. Prin urmare, punerea în posesie, care sursele noastre susţin că a fost ilegală, s-a făcut cu complicitatea fostei administraţii locale. În plus, natura cel puţin curioasă a poveştii este accentuată de faptul că împroprietărirea s-a făcut în absenţa unei cărţi funciare pentru păşuni, care a dispărut miraculos de la fondul funciar al Primăriei Floreşti. Cea pentru păduri a rămas, iar în baza acesteia au fost restituite pădurile. Nici acestea în mod corect, dat fiind că din 2008 clujeanul Ciprian Călian, moştenitorul a circa 8 hectare de păşuni şi păduri care se află pe raza comunei Floreşti, în spatele Centrului Comercial Polus, s-a judecat pentru a-şi recupera terenul şi a câştigat într-un final. După ce a făcut mai multe cereri de retrocedare către Comisia Locală de Fond Funciar din Floreşti, reprezentanţii primăriei i-au spus că pentru a primi pământul respectiv trebuie să îşi facă o asociaţie de proprietari întrucât aşa prevede legea. Până când Asociaţia Foştilor Proprietari de Păduri şi Păşuni Floreşti 1892 şi-a cerut drepturile în instanţă, Vancea a demarat procedurile de retrocedare către Asociaţia Coloni Urbariali.

Nu ai dovada, ai pierdut păşunea

Povestea cu pădurile este una chiar mai complicată, dacă avem în vedere ce s-a întâmplat cu acestea după ce composesoratul a pus mâna pe ele. În statutul asociaţiei, membrii au dispus recent că fondatorii devin proprietari de drept ai suprafeţelor celor care nu pot să-şi dovedească drepturile. Legea 247/2005 arată că „suprafeţele forestiere aflate în proprietate comună, conform naturii acestora, rămân în proprietate indiviză pe toată durata existenţei lor. Membrii formelor asociative aflaţi în devălmăşie sau indiviziune nu pot înstrăina propriile cote-părţi unor persoane din afara acestora. Terenurile acestor forme asociative nu pot fi înstrăinate în nici un mod, în întregime sau în parte”.

Membrii Asociaţiei Colonilor Urbariali Floreşti au alte planuri. Pe drumul spre Tăuţi apare acum frumos o pancartă care oferă spre vânzare un teren cândva împădurit, retrocedat composesoratului. Păşunile sunt şi ele o sursă frumuşică de profit. Composesoratul închiriază terenul, dar ia şi subvenţiile de la APIA pentru păşunile pe care cu care s-au împroprietărit. Sistemul este următorul: chiriaşul ia banii de la APIA şi 30% merge la Asociaţia Colonilor Urbariali, pentru „alte cheltuieli”, cum ar fi salariile frumuşele ale conducerii, potrivit surselor Gazeta de Cluj. Banii de la Agenţia de Plaţi în Agricultură vin de la Uniunea Europeană pentru a fi reinvestiţi în terenuri, pentru supraînsămânţare sau îngrăşăminte, cum ar fi în cazul păşunilor. La Floreşti, banii merg pentru suprasalarizarea conducerii composesoratului. Şi, bineînţeles, aceştia nu plătesc chiria pentru chirii, pentru că veniturile încasate de la arendaşi nu sunt declarate la Primărie.