Locuitorii din Mănăștur sunt revoltați de proiectul urbanistic pe care, mai mult ca sigur, Primăria Cluj Napoca îl va aviza în zona La Terenuri. Acolo, firma Geromed Delta, condusă de omul de afaceri penticostal Ioan Petric, vrea să construiască un mastodont imobiliar în imediata apropiere a viitorului parc pe care administrația locală promite că îl va construi. Parcul Baza Gheorgheni a venit la pachet cu explozia imobiliară de pe strada Soporului, parcul CFR are un ”apendice” imobiliar în zona Piața Abator și împrejurimi, iar în Parcul Rozelor se vor plimba clujenii care au cumpărat apartamente din proiectul imobiliarului Vasile Salanță, cunoscut ca ”Moșu Pic”. 

În vecinătatea zonei La Terenuri, unde administrația locală spune că va construi un mega-parc, firma Geromed Delta așteaptă avizarea unui proiect urbanistic care presupune un bloc de 13 etaje cu 180 de apartamente pe o parcelă de peste 8300 de mp deținută de dezvoltator.

Pe de altă parte, locuitorii din Mănăștur cer să nu se avizeze proiectul în forma actuală pentru că zona s-ar supra-aglomera.

”Vrem oraș de locuit, nu pentru profit. Nu vrem un cartier și mai sufocat de betoane și mai poluat de trafic auto, nici ca haosul imobiliar din Cluj să se perpetueze la infinit. Nu vrem nici etajul, nici șantajul, cum ne-a acuzat pe noi, mănășturenii, că suntem șantajiști pentru că ne opunem ansamblului imobiliar proiectat de dânsul. Să-i fie rușine arhitectului care dă asemenea declarații publice, ar trebui dat afară din toate comisiile de urbanism din Cluj”, arată fostul deputat clujean Adrian Dohotaru.

Potrivit documentației proiectului, terenurile au aparținut mănășturenilor împroprietăriți de statul român în baza legilor compensatorii care le-au vândut dezvoltatorului.

”Acestea au fost dobândite de la proprietari persoane fizice, care au beneficiat de prevederile legilor de reparație în materie de proprietate (L18/1991, L247/2005, L10/2001), fiindu-le atribuit în proprietate terenuri pe alte amplasamente decât cele inițial solicitate. Modificarea amplasamentului s-a făcut la inițiativa Primăriei Cluj-Napoca, deoarece terenurile revendicate pe vechile amplasamente au fost afectate de lucrările de construire a obiectivului de interes public, Parking Negoiu. În Anexa nr. 7 sunt procesele–verbale încheiate la data de 18.04.2011 între Primăria municipiului Cluj-Napoca și fiecare proprietar de la care Geromed SA a dobândit, procese-verbale în care este stipulată, în sarcina autorității, obligația de a face ”demersurile necesare ca amplasamentul restituit să devină zonă construibilă, iar accesul la parcelă să fie realizat prin desființarea garajelor” de pe limita vestică”, arată documentația proiectului.

Proiectul imobiliar presupune o investiție estimată la 20.444.946 euro.

”Terenurile se găsesc pe malul stâng al pârâului Calvaria, terenurile din acest areal făcând obiectul unei tranzacții între proprietari și Primărie, prin care aceștia au fost de acord cu punere în posesie pe acest amplasament cu condiția ca Primăria să schimbe regimul tehnic pentru a deveni construibile și să desființeze garajele de la limita de proprietate. Scopul tranzacției a fost ca Primăria să obțină suprafața necesară realizării parkingului de pe str. Negoiu”, mai arată memoriul de prezentare al proiectului.

Documentul mai arată că ”că regimul maxim de înălțime este de P+2+R, respectiv de 4 niveluri supraterane. Această reglementare pare să nu țină seama de cadrul construit adiacent compus preponderant din clădiri cu P+10, respective 11 niveluri supraterane. Ocuparea prefigurată de către PUG duce din nou cu gândul la un țesut urban pre-modernist, cu ocupări mari la sol și regimuri de înălțime scăzute, în opoziție cu fondul construit existent unde solul este eliberat în favoarea dezvoltării pe verticală”. Ulterior, proiectul a fost regândit de firma de arhitectură Trans-Form pentru un nivel de înălțime de 13 etaje.

Primarul B(l)oc are un vis urbanistic! Niciun parc fără blocuri

Problema cu modul în care se avizează marile proiecte urbanistice din Cluj nu este de dată recentă.

Însă, recent administrația locală a lansat un trend nou: în preajma fiecărui proiect public de anvergură care presupune realizarea de spații verzi, dezvoltatorii imobiliari sunt lăsați să construiască la maxim.

Spre exemplu, în paralel cu demersurile pentru realizarea parcului CFR din zona Pieței Abator, proiectele de blocuri au apărut ca ciupercile.

Zona Piața Abator – străzile Anton Pann și Someșului va fi blocată din cauza construirii a aproximativ  1.000 de apartamente, a unui mall și a mai multor spații comerciale. Acest lucru se întâmplă în situația în care zonă este restrânsă, fără a exista nicio posibilitate ca străzile să fie lărgite sau să fie construite altele noi.

Singurul studiu de circulație pe care Primăria Cluj Napoca îl deține pentru această zonă a fost făcut în 2015 de către firma de arhitectură Arhimar Serv, societate care a proiectat majoritatea imobilelor care se edifică în această zonă. Studiul a fost solicitat de beneficiarul din 2015 al proiectului mall-ului, omul de afaceri clujean Arpad Paszkany. După mai multe tranzacții, proiectul mall-ului, care se va numi Oxygen, a ajuns să fie deținut Simon Maurer, un om de afaceri german de origine română, originar din Sibiu. Pe lângă mall, în cadrul proiectului se vor edifica și 300 de apartamente.

În zona Parcului Rozelor, Vasile Salanță, cunoscut drept Moșu Pic, unul dintre cei mai prolifici constructori din zonele Florești –  Cluj Napoca, construiește un bloc cu 10 etaje.  Salanță este partener de afaceri cu Teodor Pop Puscaș, fostul chestor de poliție, sau cu șeful Ocolului Silvic Cluj, Adrian Apostoaie.

În zona respectivă, actualul PUG prevede că în zona respectivă se pot construi doar clădiri cu maxim 3 etaje, însă sucevenii de la General Construct au obținut avizele prin intermediul unor derogări girate de Serviciul de Urbanism din cadrul administrației locale.

La fel s-a întâmplat și cu zona Baza Gheorgheni. După realizarea parcului, pe strada Sopor din apropiere s-au permis construirea a sute de apartamente.

Afacere de familie

Firma Geromed Delta aparține familiei Petric, pachetul majoritar de acțiuni (41%) îi aparține lui Ioan Petric, iar frații lui, Adrian, Victor și Petru au câte 6%. Pe anul 2019, societatea  a declarat o cifră de afaceri de peste 42,8 milioane lei, un profit de 16,7 milioane lei și patru angajați.

Anul trecut, frații Petric au scos din firmă câteva milioane în regim de urgență. Ioan Petric a scos 1,6 milioane lei, iar fratele lui, Adrian, aproape 150.000 lei.

”Repartizarea către acționarii Petric Ioan și Petric Adrian, în regim urgent, a unor sume necesare acestora pentru nevoi personale urgente, acestea fiind repartizate din sumele cuvenite acestora, conform cotelor de participație, din profitul înregistrat de Societate în anii anteriori exercițiului financiar 2020, conform situațiilor financiare aferente acestora.

b. Plata sumelor solicitate de catre actionarii Petric Ioan si Petric Adrian s-a realizat dupa cum urmeaza:

i. catre actionarul Petric Ioan, suma de 1.157.895 lei s-a achitat in luna noiembrie 2020 in tranșe. Tot către acționarul Petric Ioan, suma de 473.684 lei s-a achitat în luna decembrie 2020. (…)ii. Către acționarul Petric Adrian, suma de 105.263 lei s-a achitat în 23.11.2020 și suma de 57.895 lei în 04.12.2020”, arată o notă a Monitorului Oficial.

Spații verzi parazitare salvate de proiecte imobiliare

În opinia firmei de arhitectură care a făcut proiectul imobiliar, spațiile verzi din zona La Terenuri sunt considerate parazitare.

”Spațiul public este o reflexie a principiilor urbanismului deschis, fiind împărțit între circulații și spații verzi ce bordează construcțiile de blocuri. Ca și în alte cartiere din România acesta suferă din cauza dezagregării lui prin apariția fronturilor de garaje, prin suprapopularea cu mașini parcate / abandonate și prin aproprieri abuzive – împrejmuiri realizate de asociații de proprietari sau de persoane particulare. În lipsa unor amenajări și a unei intenții urbanistice, spațiile libere au început să fie ocupate cu împrejmuiri și construcții parazitare, care au proliferat ascunse în spatele fronturilor compacte de garaje. În unele locuri accesele au fost închise cu bariere pentru a delimita zone de parcare și acolo unde a fost posibil zonele libere au fost transformate în parcări de ocazie. Spațiul public este încă privit ca un spațiu al nimănui. Grija pentru acesta din partea cetățenilor a fost una scăzută. Acest lucru se reflectă în utilizarea proastă a punctelor gospodărești, în realizarea construcțiilor pentru garaje, lipsite de orice preocupare pentru estetic și folosirea mobilierului urban. Lipsa unor spații publice cu amenajări de calitate ridicată și folosirea potențialului unor zone verzi existente fac ca acest dezinteres să persiste la nivelul cartierului”, arată arhitectul Vlad Negru de la Transform.

1 COMENTARIU

  1. Vai, vai doar Emil Boc, nu transmitea, un mesaj dur, în data de 11. mai. ac. în Comisia de Urbanism: „Orice proiect va trece prin furcile caudine ale specialiștilor”
    Zicea, Emil că nu va fi permisă scăderea calității vieții sub nici o formă, regulă valabilă „pentru toată lumea”. El a spus că orice proiect „va trece prin furcile caudine” ale specialiștilor din comisie. Adica?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here