Potrivit raportul Inspecției Judiciare, aproape toate mandatele de interceptare cerute de procurorii DNA au fost avizate de judecători fără ca aceștia să facă o minimă verificare a aspectelor sesizate de organul de anchetă. Mai mult, documentul arată că între 2014-2018 cererile de supraveghere tehnică nu au fost înregistrate în sistemul ECRIS, ci au fost înmânate direct judecătorilor.

Potrivit ultimului raport al Inspecției Judiciare, în perioada 2014-2018 au fost formulate 5.935 solicitări DNA pentru interceptarea diferitelor persoane vizate de anchetele procurorilor, dintre care 5.762 au fost aprobate. Mai mult, au existat instanţe unde judecătorii au aprobat toate cererile de emitere a unor mandate de supraveghere tehnică, fiind vorba de curţile de apel şi instanţele teritoriale de pe raza acestora din Cluj, Piteşti şi Timişoara. În ceea ce priveşte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procentajul de aprobare a cererilor DNA privind emiterea unor mandate de supraveghere a magistraţilor este de 98,85%.

Inspecţia Judiciară a constatat şi că, în considerentele hotărârilor, era copiat în întregime referatul procurorului cu propunere de dispunere a măsurilor de supraveghere, motivarea judecătorului fiind inexistentă, la fel şi controlul efectiv al judecătorului în legătură cu îndeplinirea condiţiilor pentru emiterea mandatelor.

“Un prim aspect constatat este acela că, la o parte din instanţele verificate, majoritatea încheierilor prin care s-au dispus soluţii de admitere a cererilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei – Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală şi Structura Teritorială, nu cuprind motivele de fapt şi/sau de drept, care au fost avute în vedere de judecătorul de drepturi şi libertăţi, în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 139 şi următoarele Cod Procedură penală. Astfel, verificările efectuate prin sondaj la dosarele înregistrate în perioada 2014-2018, având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică au relevat că, în foarte multe cazuri, în considerentele hotărârilor prin care s-au admis cererile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie era copiat în întregime referatul procurorului cu propunere de dispunere a măsurilor în discuţie, după care era menţionată, eventual (nu în toate cazurile), ordonanţa prin care s-a dispus începerea urmăririi penale şi era inserat conţinutul dispoziţiilor procedurale care reglementau condiţiile prevăzute de lege pentru a se putea dispune măsură solicitată, controlul efectiv al judecătorului fiind rezumat la o frază în care se constată îndeplinirea acestor condiţii”, se arată în raportul Inspecţiei Judiciare privind activitatea DNA între 2014-2018.

Cererile DNA avizate pe bandă rulantă

Inspectorii judiciari mai arată că, în hotărârile respective, nu exista o motivare efectivă, care să vizeze fiecare persoană şi măsură dispusă şi în care să se facă trimitere la probele din dosarul de urmărire penală sau la filele la care se regăseau acestea, astfel încât să se poată constata că ar fi existat un control efectiv al judecătorului cu privire la îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de lege.

În ceea ce priveşte soluţiile pronunţate de instanţele investite cu privire la solicitările de dispunere a unor măsuri de supraveghere tehnică formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie, Inspecţia Judiciară arată că, din datele transmise, a rezultat că cele mai multe dintre aceste cereri au fost admise.

Astfel, procentajul de admitere era situat între 90,86, pentru cererile înregistrate la Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate acesteia şi 100%, pentru cererile înregistrate pe rolul instanţelor din raza teritorială a Curţii de Apel Cluj, Curţii de Apel Piteşti şi Curţii de Apel Timişoara – 4 cereri au fost admise în parte, procentajul mediu de admitere la nivel naţional fiind de 97,08%.

„Ori, în condiţiile în care procentul mediu de admitere la nivel naţional al cererilor cu acest obiect este de 97,08%, considerăm că lipsa unor minime argumente care să facă trimitere la probele din dosarul de urmărire penală, pentru fiecare persoană/măsură vizată, duce la concluzia că nu a existat un control efectiv al judecătorului cu privire la îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art. 139 şi următoarele Cod Procedură Penală, fapt ce constituie o vulnerabilitate majoră pentru actul de justiţie, din perspectiva echităţii procedurii, dar şi a respectării dreptului la viaţă privată şi de familie a persoanelor vizate de aceste măsuri“, se mai arată în raportul Inspecţiei Judiciare privind activitatea DNA între 2014-2018.

SRI supraveghea judecătorii de două ori

Inspectorii judiciari au descoperit, la controlul de la DNA privind cauzele cu magistraţii, faptul că mulţi dintre cei vizaţi de dosare au fost interceptaţi în paralel chiar şi în baza a două mandate pentru aceleaşi fapte, iar informaţiile exploatate au ajuns la unităţi militare din cadrul SRI.

„Au fost evidenţiate situaţii de solicitare de la instanţele de judecată a dosarelor civile/penale ce se aflau pe rolul instanţelor de judecată, indiferent de stadiul de soluţionare, în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind magistraţii, ce se poate constitui într-un potenţial factor de presiune asupra judecătorilor investiţi cu soluţionarea respectivelor dosare. Totodată, s-a constatat nerespectarea condiţiilor legale de solicitare a emiterii mandatelor de supraveghere tehnică, în sensul că au existat situaţii în care a fost sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi de la o instanţă necompetentă material, în condiţiile în care nu era începută urmărirea penală in rem pentru fapte care să atragă competenţa acelei instanţe”, se arată în raportul Inspecţiei Judiciare privind dosarele cu magistraţi de la DNA

Cazul concret al fostului șef DIICOT, Codruț Olaru: SRI i-a ”servit” cazul!

Fostul șef DIICOT, Codruț Olaru a declarat în privinţa rechizitoriului trimis la SRI pe când era şeful Direcției, că nu se poate vorbi despre o ingerinţă a Serviciului în justiţie, în condiţiile în care colaborarea a fost bazată chiar pe baza unor informaţii de la SRI!

„Principial, dacă discutăm despre o colaborare pe baza unor informaţii pornite de la SRI, rechizitoriul pus la dispoziţie numai ingerinţă (în justiţie, n.r.) nu este”, a declarat procurorul Codruţ Olaru, membru CSM.

Precizările vin după ce, în raportul Inspecţiei Judiciare întocmit în urma controlului în parchete privind aplicarea protocolului PÎCCJ-SRI din 2009 se arată că procurorul Codruţ Olaru a transmis, în 2011, pe când era şeful DIICOT, un rechizitoriu Serviciului.

Rechizitoriul nr. 5/D/P/2006 a ajuns la primul adjunct al directorului SRI (n.r.: Florian Coldea) de la acel moment.

Practică neunitară la ordinea zilei

Din analiza datelor comunicate de Direcţia Naţională Anticorupţie (atât structura centrală, cât şi celelalte structuri din ţară), Inspecţia Judiciară a observat că modul incomplet de transmitere a datelor de către DNA nu a permis în toate situaţiile identificarea modalităţi exacte de sesizare, „dat fiind că sunt dosare care s-au format urmare fie a unei disjungeri dintr-un alt dosar, prin ordonanţă sau prin actul de sesizare al instanţei, fie a unor disjungeri succesive din alte dosare, fie urmare a unor declinări/conexări ale unor dosare provenind de la alte unităţi de parchet sau de la structuri teritoriale diferite ale DNA şi înregistrate sub număr nou de dosar”.

În cadrul controlului, a fost depistată şi o practică neunitară atât în cadrul aceluiaşi serviciu, cât şi între servicii diferite privind comunicarea soluţiilor de clasare magistraţilor vizaţi de dosare.

1 COMENTARIU

  1. Si se intampla ceva?
    Degeaba am votat PSD ul tot nu au facut nimic
    Pe cine sa votam ca sa puna in lege si judecatorii si procurorii?
    Poate are cineva o idee……

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.