Manipulare pentru prezidentiale

Asistăm deja la campanii electorale strategic gândite de responsabilii de campanie ai candidaţilor sau ai partidelor. Se creează de multe ori imaginea unui personaj politic sau a unui partid prin tehnici cunoscute în rândul “strategilor”, dar departe de a fi înţelese de cetăţeanul de rând, cum ar fi manipularea prin mass-media sau prin sondajele de opinie. Aceste sondaje sunt utilizate atât în perioada preelectorală, cu scopul de a oferi clasamente cu privire la preferinţele alegătorilor, cât şi în campania electorală, când această formă de manipulare devine mai agresivă. Ce grad de veridicitate au ele însă atunci când sunt comandate de către cei direct vizaţi?

Cine ar câştiga?

Un exemplu concret despre diferenţele existente între sondajele efectuate de diferite instituţii de chestionare a opiniei publice poate fi dat printr-o simplă analiză a câtorva clasamente. Astfel, pentru aceeaşi întebare : “pe cine aţi vota dacă duminică ar fi alegeri?”, în luna aprilie, rezultatele oscilează cu aproape zece procente. Astfel, dacă într-un sondaj INSOMAR Traian Băsescu ar avea 42,7 procente, Crin Antonescu, 31,6%, iar Mircea Geoană, 31% din voturile  electoratului, într-un sondaj efectuat de CSOP- Traian Băsescu are 40 de procente, Mircea Geoană, 19 procente, iar Crin Antonescu, 15 procente. Tot în aceeaşi perioadă, un sondaj al CURS arată că Băsescu ar obţine 32% din voturi, Mircea Geoană, 23%, iar Antonescu, 23 de procente. În final, un alt sondaj, de această dată realizat de CCSB, arată că actualul preşedinte ar primi 38% din voturi, iar Mircea Geoană şi Crin Antonescu, câte 12 procente. Fiecare dintre aceste sondaje are o marjă de eroare între 2 şi 3,5%.

Esenţial

Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice,  crede că realizarea acestor sondaje de opinie este esenţială. “Rolul sondajelor de opinie este esenţial. Sondajele de opinie sunt instrumentele de bază în crearea imaginii unui actor politic”, spune Moraru. Acesta este de părere că sondajele nu influenţează modul în care votează cetăţenii. “Pentru actorii politici aceste sondaje au o valoare foarte mare, dar doar zece procente din electorat ia în considerare aceste sondaje atunci când merge la vot. Şi când spun ia în considerare, nu mă refer că votează conform acestor sondaje. 90% dintre alegători nici măcar nu se ghidează în opţiunile lor după aceste sondaje”, ne-a explicat directorul adjunct al IPP.

“Sondajele, mai importante pentru finanţatori”

Sociologul Vasile Dâncu afirmă că sondajele de opinie au foarte multe funcţii într-o campanie electorală, dar şi în viaţa politică. “În primul rând, sunt o tabelă de marcaj a politicii. Arată ce se întâmplă în cadrul unei campanii, astfel că oamenii se pot ghida în momentul în care trebuie să aleagă. În al doilea rând, sprijină actorii politici în crearea imaginii. Pe de altă parte, aceste sondaje dau feed-back politicii. Este singura posibilitate de a vedea ce efect a avut o măsură pe piaţă, de a cuantifica impactul. Totodată, sondajele de opinie ajută la planificarea politică, dar şi la cunoaşterea coaliţiilor. Nu ai de unde să ştii ce coaliţie e mai benefică sau mai dorită dacă nu faci un asemenea sondaj. Sondajele de opinie au, apoi, rolul de a legitima anumite tipuri de proiecte, cât de bune sau mai puţin bune sunt. Este şansa politicienilor de a retrage şi modifica anumite proiecte care nu sunt tolerate de cetăţeni”, spune sociologul. În acelaşi timp, acesta recunoaşte şi valoarea de manipulare a sondajelor. “Au, într-adevăr, şi rol de manipulare, dar aici este vorba despre o dezbatere sociologică foarte lungă”, spune Dâncu.  În ceea ce priveşte importanţa sondajelor de opinie în exercitarea votului de către electorat, Vasile Dâncu apreciază că nu au o importanţă foarte mare. “Doar un procentaj mic, undeva între 3 şi 7% dintre cetăţeni merg cu sondajele, votează conform lor. Aceste sondaje nu schimbă votul în totalitate, dar au şi această componentă de manipulare pentru cei care le urmăresc.  În rest, în campania electorală, sondajele de opinie contează mai mult pentru finanţatori . Ei se mişcă, se ghidează în funcţie de cei care au şansele mai mari”, ne-a explicat sociologul Vasile Dâncu.  

Ce este sondajul de opinie?

Sondajul de opinie este o formă specifică a anchetei sociologice, este o metodă statistică de stabilire, pe baza eşantionării, a stratificării opiniilor în raport cu anumite variabile socio-demografice ale populaţiei studiate. Este realizat pe bază de chestionar. Sondajele de opinie publică reprezintă nu numai cea mai vizibilă parte a sociologiei în spaţiul mediatic ci, probabil, şi unul dintre subdomeniile cu cele mai puternice contestări. Sunt puse serios sub semnul întrebării de către teoreticienii din ştiinţele sociale în disputa lor cu practicienii, cei care fac sondaje. Politicienii şi oamenii din media sunt, simultan, în postura de consumatori şi evaluatori ai sondajelor. Mai ales atunci când nu le convin sau preluarea lor pune probleme de înţelegere, le contestă. Publicul neinstituţionalizat al sondajelor este tot în dublul rol de consumator-evaluator şi exercită aceste roluri, în bună măsură, sub efectul reacţiilor pe care le au jurnaliştii şi politicienii. Există două critici sau familii de critici majore la adresa sondajelor de opinie. Una ar putea fi numită „reducţionismul la agregat”, iar cealaltă, „inconsistenţa teoretică” a domeniului. În primul caz este vorba despre faptul că sondajele de opinie , indiferent de intenţiile pe care le declară, operează în aşa fel încât tind să reducă opinia publică la un agregat de opinii individuale. O a doua linie de atac profesional la adresa sondajelor de opinie publică se referă la faptul că operează cu noţiuni vagi, slab operaţionalizate sau nu tocmai adecvate domeniului pe care îl vizează. Sondajele de opinie culeg date de tip subiectiv la nivel individual. Valorile lor agregate pe total eşantion sau pe subeşantioane sunt prezentate ca măsuri ale opiniei publice. Majoritatea abordărilor teoretice din domeniu susţin însă că opinia publică nu este o simplă agregare de opinii individuale, ci „un complex de preferinţe exprimate de un număr semnificativ de persoane cu privire la o problemă de importanţă generală” .