Toate drumurile europene ale „morţii albe” duc în Maramureş * Judeţul nostru a devenit, neoficial, capitală a traficului de droguri * Din Vest ori de pe ruta Afganistan-Pakistan, „preafurile morţii” lovesc tot mai des Maramureşul * Cunoscătorii spun că, din zonă de tranzit, judeţul nostru a devenit una dintre cele mai importante pieţe de desfacere şi livrare a drogurilor * În Maramureşul Istoric s-au format adevărate reţele de traficanţi care au cooptat în rândul lor interlopi, săteni şi chiar elevi de liceu.
Text
Corni, Săpânţa, Rona de Sus, Leordina, Ruscova. Teoretic, sate tipic maramureşene, tradiţionale, în care bătrânele se uite ciudat la o femeie care fumează ori bea bere şi ridică din sprâncene când aud de divorţ. Teoretic. Practic, între lanurile de porumb au început să apară peste noapte culturi de canabis, iar pe uliţele satului, în loc de lapte să se comercializeze „prafuri”.
În mod ciudat, traficul de droguri a migrat la sat şi a convertit ţăranii mai dezgheţaţi, din mici afacereşti cu scule agricole, în traficanţi de extasy, cocaină sau haşiş.
În urmă cu câţiva ani, „oamenii legii” se jurau pe toţi sfinţi că Maramureşul n-are „drogaţi”. Între timp, evidenţele au demonstrat că în ciuda fandafonadei, a metodei româneşti de spoire a rahatului şi puhoiului de bani publici aruncat în acţiuni de prevenire, nu numai că avem „drogaţii noştri”, dar avem şi traficanţii. Atât de mulţi şi diverşi încât cunoscătorii spun că Maramureşul a devernit noua „Meca a morţii albe”. Aici ajung şi de aici pleacă cele mai importante cantităţi de droguri. Axele principale se împart, potrivit cunoscătorilor în două: interne şi externe.
Cele interne au ramificaţii în zona Negreşti-Certeze, iar cele externe fie vin din Vest, în special Spania, fie din Pakistan şi Afganistan pe ruta Ucraina. Cum trec de vigilentele „organe vamale”? Deh, cine să mai întrebe astfel de mizilicuri.
Surse informate spun că „boom-ul” pieţei a coincis cu redeschiderea punctului de trecere a frontierei Sighet-Solotvină. Atunci Maramureşul a devenit un judeţ al traficului cu de toate: ţigări, arme, droguri, carne vie.
Clanurile interlope din Sighet, grupate în jurul a vreo doi celebri sigheteni s-au prins că drogurile aduc mai mulţ şi bani decât ţigările de contrabandă. Iniţial, drogurile erau distribuite în ţară, sau mai departe, peste graniţă. Apoi încet dar sigur, traficanţii şi-au format o piaţă locală.
Un sighetean informat ne-a declarat că, pentru a-şi lărgi clientela, traficanţii adoptă o metodă simplă de marketing: prima încercare e gratuită. Tinerii primesc în cluburi sau chiar în curtea liceelor câte o doză gratis. O încearcă, din curiozitate. Urmează a doua, a treia şi apoi dependenţa. Pentru a face rost de bani, mulţi devin traficanţi şi, prin aceeaşi metodă îşi atrag în caruselul morţii colegii. Reţelele de traficanţi-liceeni aproape că fac concurenţă celor conduse de interlopi.
În urmă cu câteva luni, patru tineri din Sighet au fost prinşi în flagrant în timp ce vindeau într-un local haşiş, cannabis şi pastile MDMA – ecstasy. Toţi aveau între 17 şi 28 de ani. Doi au fost arestaţi, iar ceilalţi doi au primit doar interdicţia de a părăsi ţara.
Ca şi ei sunt zeci, poate sute de tineri din Maramureşul Istoric. Sighetenii spun că siringile stau aruncate uneori chiar la colţul şcolilor, iar drogurile se oferă în pauze, asemeni gogoşilor, pe tavă.
Mulţi dintre consumatori sunt tineri care provin din sate. După ce intră în lumea drogurilor, vor să facă rost şi de bani, aşa că vând „prafuri” în satele natale. Aşa, flagelul drogurilor s-a extins din zona Baia Mare-Sighet la sate. Mai ales în satele izolate, în care bătrânii nu privesc suspicios o seringă ori o pastilă, iar riscul de a fi prinşi e foarte mic. Acolo, traficanţii nici măcar nu se feresc, vând droguri direct pe uliţă. De exemplu, DN 18, în apropierea trecerii de cale ferată de la Leordina a devenit un loc cunoscut pentru consumatori. Aici, nişte tineri din Ruscova vindeau haşiş. La un moment dat, zvonul a ajuns şi la poliţia de frontieră şi s-a lăsat cu focuri de armă şi urmăriri ca-n filme. Când şi-au dat seama că urmează să fie arestaţi, traficanţii au aruncat drogurile (42 de grame hasis) şi au fugit. Nu s-au supus nici somaţiilor verbale şi nici focurilor de avertisment. În final au fost prinşi, iar unul dintre ei, din Ruscova a fost împuşcat în picior.
Nu demult, o altă comună liniştită din Maramureş, Rona de Sus a fost luată cu asalt de mascaţi. Şi primarul Ioan Romaniuc şi sătenii s-au arătat uluiţi că s-a întâmplat aşa ceva sub ochii lor: „oamenii glumeau dimineata cu „stiti cum miroase drogul?”. I-au luat pe doi tineri. Oamenii spun că până acum nu şi-au dat seama că s-ar fi drogat aceşti tineri. Doar unul dintre ei părea mai suspect pentru localnici pentru ca era prea liniştit. Lucruri deosebite nu faceau prin zona. Atâta doar că unul dintre ei a lovit de Crăciun nişte maşini, dar în rest nu prea ieşeau în evidenţă. S-a îngrozit lumea să avem un asemenea eveniment în comună”. Ce nu ştiau sătenii e că Florin şi Boris, cei doi traficanţi de Rona procurau drogurile din Spania, pe filiera românească sau columbiană. De altfel, unul dintre ei şi-a făcut “mâna” la trafic de druguri în Austria şi Spania. Iar acum lucra la deschiderea unei pieţe de Maramureş.
În Bicaz, o altă comună situată la “graniţa” judeţului, nu erau doar consumatori ci şi producători de droguri. Într-un sat izolat, Corni, între lanurile de porumb şi cartofi se cultiva cannabis care era vândut apoi în Satu Mare, Cluj, Maramureş. Cunoscătorii spun că multe din ogoarele judeţului sunt pline de “iarbă”, dar puţini, foarte puţini dintre producători ajung să fie prinşi.
Alţii, mai inventivi ajung să-şi cultive cannabis chiar şi pe balcon, în ghiveci.
De cele mai mule ori, traficanţii sunt prinşi doar dacă “ciripeşte” cineva din grup şi se organizează un flagrant. Statistic, anul trecut, au fost cercetate 39 de persoane pentru comiterea a 45 de infracţiuni, reuşindu-se destructurarea a 7 grupari infracţionale axate pe trafic de droguri. Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră a descoperit şi reţinut 283 gr hasis, 14 gr canabis 123 gr cocaina şi 52 pastile MDMA- Esctasy.
Ultimul caz lăsat cu percheziţii a avut loc săptămâna trecută. Politiştii de frontieră, în tandem cu procurorii DIICOT au prins în flagrant membrii unei grupari infracţionale, în timp ce vindeau într-o benzinarie din Sighetu Marmatiei peste o jumatate de kilogram de droguri de risc, respectiv haşiş. Au fost reţinuţi doi bărbaţi din Săpânţa şi un tânăr din Sighet. În grupare era implicat parese şi un sătmărean, care potrivit datelor noastre trebuia să împrăştia marfa în judeţul învecinat. Toţi au fost reţinuţi, însă sursele noastre spun că „adevăraţi capi” ai reţelelor nu sunt arestaţi niciodată.
Potrivit unor surse locale, doi dintre „şefii” care coordonează piaţa drogurilor de peste Deal sunt recidivişti cu state vechi, amândoi interlopi celebri. Unul cunoscut pentru relaţia cu „rakeţii” ucrainieni, celălalt implicat în trafic de migranţi. Amândoi comandă şi coordonează o reţea impresionantă de traficanţi, în care au „înrolat” pentru vânzare tineri liceeni, pe care îi plătesc în „doze”. Mai mult, folosind puterea stupefiantelor, cei doi atrag în reţea şi tinere pe care, după ce le fac dependente de droguri le vând afară.
Una din fetele care a fost în infernul traficanţilor a povestit că, dacă refuză să întreţină relaţii sexuale cu clienţii, sunt bătute şi torturate. Tânăra a spus că, pentru a fi convinsă să se prostitueze a fost legată de un copac şi abandonată într-o pădure câteva zile bune. N-a fost dezlegată şi nici nu au încetat bătăile şi violurile până când a fost de acord cu „târgul”. A scăpat doar când s-a aruncat în faţa unei maşini, sperând că şoferul fie va chema poliţia, fie o va duce la spital.
Ciudat e însă faptul că, pe lângă „traficanţii hard”, apar tot masi mulţi traficanţi-rurali. Săteni şmecheri, ajunşi la oraş sau plecaţi afară, care ajung să-i înveţe pe tinerii din satele maramureşene ca în loc de ţuică, să folosească pentru senzaţii tari heroină.
Chiar dacă şi oficial se recunoaşte creşterea alatrmantă a traficului şi consumului de droguri, cum declară şi Iulia Stan, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Maramureş, efectele prevenţiei bat spre zero. Papagaliada şi banii irosiţi în programe, nu scapă satele maramureşene de flagelul „morţii albe”. Iar dacă lucrurile nu se schimbă, în câţiva ani, simbolul judeţului nu va mai fi porta maramureşeană, ci seringa.
Casetă
Droguri, preţuri şi preferinţe
Potrivit ultimului Raport privind situaţia drogurilor, lansat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA), ca heroina este preferata narcomanilor români, iar cocaina este cel mai scump drog de pe piaţa din ţara noastră, peste 200 de euro/doză. Cel mai folosit drog din România este heroina (34%), urmată de cocaina şi de canabis (ambele cu câte 28%). Cunoscătorii spun însă că criza economică a făcut ca preţurile să mai stagneze. Aşa că, prin cluburi şi chiar licee se găsesc droguru uşoare, gen marijuana cu 20-30 de lei.
Caseta 2
Mărturia unui cunoscător
„Cred că patronii localurilor ştiu când au loc razii. De multe ori n-au găsit niciun consumator, deşi erau în club drogaţi. Plus că, sunt pedepsiţi doar cei prinşi cu droguri asupra lor. În caz de razie, le înghiţeau pur şi simplu. Dar rareori se intră cu ele în local. De obicei au o ascunzătoare unde le ţin şi de acolo le livrează clienţilor. În cluburi am văzut şi multe cazuri de supradoză. Unor fete li s-a făcut rău, au făcut o criză. Nu au băut. Erau drogate. La un Revelion la care am fost în urmă cu câţiva ani, după ce s-a drogat, un tânăr s-a aruncat în cap de pe balcon. Plus că, se practică tot felul de orgii. Chiar şi în separeurile cluburilor”.
Ioana LUCĂCEL
