Marele tun al Clujului: 1,8 miliarde de euro pe deşeuri!

Un clujean a realizat un studiu comparativ pe tema deşeurilor şi arată că după implementarea Master Plan-ului administraţiei judeţene ”Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Cluj”, preţul cu care persoanele fizice şi juridice sunt taxate va creşte cu aproximativ 300 şi 200%. ”Soluţiile tehnice prevăzute de proiectant sunt complet depăşite preconizând ca după 30 de ani şi cheltuind 1,81 miliarde de euro, să se valorifice doar 32,64% din cantitatea de deşeu generat restul fiind destinat gropii de gunoii”, explică Valer Morărescu. Pe de altă parte, reprezentanţii CJ Cluj au anunţat săptămâna trecută că proiectul de construire a noii rampe a fost deblocat şi lucrările vor continua.

Clujeanul Valer Morărescu a făcut un studiu care arată că proiectul ”Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Cluj”, implementat de CJ Cluj, va aduce scumpiri mari pentru clujeni şi firmele din zonă şi va genera profituri mari celor care operează rampa. Astfel, proiectul pare a fi mai mult pentru afaceriştii din spatele acestui proiect, decât pentru clujeni.

Din primul an în care sistemul va începe să funcţioneze, factura lună pentru un locuitor a fost calculatムla 1,25 euro/lună şi va creşte progresiv până la suma de 4,60 euro/loc/lună Până în anul 2037, ceea ce reprezintă o creştere de 368%. Tariful mediu pentru societăţile comerciale va creşte de la 37,8 euro/metru cub la 81,08 euro/metru cub, adică o creştere de 218%. Costul mediu de operare al serviciilor de salubritate în mediul urban pe total judeţ, iar acestea sunt date de la Consiliul Judeţean Cluj, au fost în anul 2007 de 2.197.097 euro/an. Sumele facturate către populaţie şi societăţile comerciale,în mediul urban, au fost de 6.072.302 euro/an. Analizând aceste date rezultă că în anul 2007, operatorii de salubritate au avut un profit de74%. În anul 2011, în urmă implementării noului Sistem de Management al deşeurilor, profitul operatorilor ar fi de 68 %, în etapa 2014-2017 un profit  de 146% iar în etapa 2018-2037 un profit de 189 %.                                                                                                                                                   Argumentarea valorii tarifelor ce urmează a fi percepute de la populaţie şi societăţile comerciale s-a făcut pe baza ”analizei suportabilităţii populaţiei” şi nu pe baza unui calcul economic precis ţinând cont de valoarea investiţiei, costurile de exploatare şi încasările din valorificarea reciclării deşeurilor.

Afacere enormă pe spinarea clujenilor

La Cap. 9 ”Analiza financiarăşi economică” (pag 142), proiectantul argumentează mărirea tarifelor, folosind următoarea expresie: ”S-a descoperit că există loc pentru o anumită creştere a unor preţuri (anexa 9/1). Apoi tariful este crescut  între 2009 şi 2011 până la ”limita de suportabilitate”. Rentabilitatea proiectului este negativă (pe pierdere şi nu pe profit)  – 91,72% (venituri/cheltuieli). Perioada de amortizare a investiţiei (cheltuieli totale/venitul anual) este de 323 ani”, aratăstudiul. De asemenea, el mai atrage atenţia asupra faptului căsoluţiile tehnice prevăzute de proiectant sunt complet depăşite preconizând că după 30 de ani şi cheltuind 1,81 miliarde de euro, să se valorifice doar 32,64 % din cantitatea de deşeu generat restul fiind destinat gropii de gunoii. ”Valorificarea deşeurilor de după staţia de sortare şi de după staţia de compostare se preconizează a fi făcută la un preţ scăzut de doar 50 euro/tonă. Preţul obţinut în urma valorificării deşeurilor pe plan mondial variază între 140 şi 800 euro/tonă. În ţările avansate este interzisă proiectarea şi execuţia de noi depozite de deşeuri de tipul  celor prevăzute de proiectant, urmând că cele existenţe să-şi reducă capacitatea de depozitare iar în final să fie dezafectate. Proiectantul dezinformează cu rea credinţă sau din incompetenţă şi superficialitate în documentare, nemenţionând existenţa pe piaţă internaţionala a practicilor, tehnologiilor şi ofertelor de instalaţii de tratare şi valorificare avansată în totalitate a deşeurilor cu scopul de a elimina complet depozitele de deşeuri”, mai aratăMorărescu.

Banii europeni se duc pe făraş

Clujeanul susţine că diferenţa mare între total surse financiare, 1.357.072.000 euro, şi total cheltuieli, 823.162.000 de euro, care se preconizează a fi suportată de populaţie, este complet nejustificată, fiind o sursă previzionată pentru deturnare de fonduri sau fraudă. ”Încercarea de a prezenta populaţiei judeţului, de către media scrisă, vorbită şi televizată, cu largul sprijin al conducerii C J Cluj, a faptului că acest ” Master Plan” se va realiza din  ”bani europeni” este o mare minciună susceptibilă de rea credinţa sau poate de ceva mult  mai grav. În realitate ponderea finanţării UE prin POSM , pe toată perioada este de doar  3,2%, restul de 96,8% urmând a fi suportat de populaţia judeţului. Chiar şi pentru prima etapă 2007 – 2013 ponderea contribuţiei UE este de doar 25,93%. La capitolul de cheltuieli privind  ”Proiectare, consultanţă şi supervizare” este  prevăzută suma de 6,95 milioane euro, reprezentând 16,25% din valoarea investiţiei pe perioada 2007-“2013, şi suma de 10,10 milioane euro reprezentând 12,06% din valoarea totală a investiţiei până în anul 2037. La capitolul de cheltuieli ”Campanii de informare a populaţiei” este prevăzută suma de doar 200.000 euro pe perioada 2008 – 2013, iar pe restul perioadei până în anul  2037 nu este prevăzută nici o sumă. Discrepanţa enormă între intre sumele prevăzute a fi încasate de către ”Proiectant-Consultant- Supervizor” şi sumele alocate ”Campaniilor de informare a populaţiei”, a căror proporţii-raport sunt de 35/1 pe perioada 2008 -2013 şi de 50/1 până în 2037, ridică mari semne de întrebare asupra corectitudinii şi a competenţei proiectantului”.

Practici învechite pentru gunoaiele viitorului

”Practicile, tehnologiile şi instalaţiile prevăzute de proiectant, adică colectarea în două fracţii, umedă şi uscată, selectarea la bandă, tratarea mecano-biologică aerobă şi depozitarea în depozite tip celulă, sunt atât de depăşite încât nu se mai predau ca soluţii curente şi de perspectivă nici măcar în liceele de specialitate sau în facultăţile de profil din România”, mai este de părere Morărescu.