Marga dădea note informative şi când era redactor-şef la revistă

Andrei Marga a fost redactor şef al revistei studenţilor comunişti din centrul Universitar Cluj-Napoca, aşa cum se vede din numărul 4 al publicaţiei apărute în data de 4 aprilie 1978, în al cărui articol de deschidere se făcea odă Partidului Comunist.În acel timp, el a livrat informaţii Securităţii prin nota din 10 aprilie 1978: „În noaptea zilei de 6 spre 7 aprilie, la tipografia de pe B-dul Lenin a sosit un grup de persoane de la televiziunea ZDF din Mainz (RFG) şi de la televiziunea din Viena, care din relatările tipografilor urmau să realizeze cadre privind editarea cotidianului de limbă maghiară din oraş. (…) După ce au realizat filmul, toţi cei din grup au trecut pe la birou şi am fost prezentat celorlalţi «ca un redactor-şef care a studiat în RFG»”. Revista la care Andrei Marga era redactor-şef era tipărită la Întreprinderea Poligrafică Cluj, aflată pe Bd. Lenin.

L-a pârât pe un fan al Revistei „Time”

Delaţiuni mărunte pot avea efect catastrofal pentru destinele oamenilor. Marga a turnat la Securitate un doctorand care îi fusese dat în „obiectiv”. Printre turnătorii s-a aflat inclusiv menţiunea că doctorandul M. R. de la catedra de Filosofie era nemulţumit fiindcă primea cu întârziere Revista „Time”, pe care o considera cea mai bună pe probleme politice şi culturale. Aşa cum rezultă din nota scrisă de Andrei Marga sub numele de cod Horia, în data de 15 decembrie 1977.

Cercetătoarea – spion american

Din documentele CNSAS reiese că informaţiile privind-o pe cercetătoarea din SUA, cuprinse în nota din 31 iulie 1987, au fost prezentate spre analiză generalului- colonel Iulian Vlad, care era pe atunci adjunct al ministrului de Interne. Motivul: „Cetăţeana americană primise aprobarea pentru a efectua un stagiu de cercetare în RSR în anul 1987. Conform ordinului rezolutiv al acestuia, copia documentului a fost trimisă spre informare şi exploatare şefului Securităţii din cadrul Inspectoratului Judeţean Cluj”.

V.K., în vârstă de 39 de ani, profesor în cadrul Departamentului de antropologie al Universităţii John Hopkins din Baltimore – SUA, „identificată a fi agentă a serviciului american de spionaj”, era lucrată prin dosar de urmărire informativă sub controlul Direcţiei a III-a, de către Serviciul III Cluj(…). Din cele 15 persoane cu care V.K. s-a aflat în relaţii apropiate cu prilejul vizitei anterioare în ţara noastră, până în prezent a contactat 10 persoane.” Andrei Marga era la poziţia 7 în listă. Ultimii ani ai activităţii de apropiat al organelor de Securitate pot fi cheia transformării ulterioare a profesorului Marga într-un dizident al mediului universitar din Cluj. Dar despre această schimbare, ce a produs şi ulterioara sa ascensiune, vom scrie într-un alt articol.

În ianuarie 2013, „Evenimentul zilei” a dat în judecată CNSAS, contestând verdictul de necolaborare dat, în primă fază, lui Marga.